Anina

Localitatea Anina este situată în partea centrală a Munţilor Aninei, într-o depresiune anticlinală alungită pe direcţia râurilor Gârlişte, Steier şi Ponor şi mărginită de culmi calcaroase înalte, împădurite.

Oraşul Anina cuprinde în prezent patru cartiere (Anina, Steierdorf, Brădet şi Oraşul Nou), compuse la rândul lor din mai multe colonii. Are 9.167 locuitori, iar denumirea localităţii provine probabil de la substantivul „anin”, o specie de arbore din genul Alnus, familia betulaceelor.

Fig. 1 – Case în Anina

Fig. 2 – Colonia Schlucht

Deşi descoperirile arheologice atestă prezenţa oamenilor în împrejurimile Aninei din timpuri străvechi (prima perioadă a fierului), apariţia şi dezvoltarea localităţii moderne s-a făcut pe baza exploatării pădurilor şi a zăcămintelor de cărbune superior.

Astfel, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în partea sudică a actualului teritoriu al Aninei se stabilesc primii colonişti austrieci (proveniţi din provincia Steiermark) care înfiinţează colonia muncitorească Steierdorf („satul celor din Steier”). O altă colonie ia naştere la nord de Steierdorf, din care va evolua localitatea Anina. Lemnul şi mangalul furnizate de colonişti erau arse în uzinele de prelucrare a cuprului de la Oraviţa, pe atunci înfloritor centru minier.

Cărbunii au fost descoperiţi la Anina în anul 1790, se spune de către cărbunarul Mathias Hammer, doi ani mai târziu câţiva antreprenori începând exploatarea acestora. Treptat, pentru completarea forţei de muncă sunt aduşi români din satele învecinate şi germani (colonizaţi de administraţia austriacă), toţi aşezaţi în alte colonii, răsfirate în jurul celor două principale: Steierdorf şi Anina.

Activitatea minieră se intensifică după anul 1846, localitatea Steierdorf-Anina devenind un veritabil centru minier în mijlocul pădurilor. Se construieşte drumul de legătură cu Oraviţa (1846-1847), se pun în funcţiune laminoarele (1855), cuptoarele pentru topirea minereurilor (1860), linia ferată spre Oraviţa (1863), turnătoria (1864), fabrica de cărămidă refractară etc. Incintelor industriale şi caselor modeste ale cărbunarilor, tăietorilor de lemne şi minerilor, se adăugau clădirile direcţiunii, funcţionarilor şi maiştrilor. Ulterior acestea s-au înmulţit, localitatea extinzându-se şi dobândind treptat aspectul urban (837 locuitori în anul 1840 şi peste 9.000 în anul 1872).

Fig. 3 – Gara Anina

După câteva decenii de avânt industrial şi prosperitate, în urma afirmării Reşiţei ca centru siderurgic, Steierdorf-Anina intră într-o perioadă de stagnare, activităţile industriale axându-se numai pe exploatarea cărbunilor. Pentru acoperirea necesarului de apă în activităţile industriale, în anul 1884 a fost construit lacul de acumulare Buhui (pe cursul superior al văii de la care a împrumutat numele), primul lac artificial de pe teritoriul actual al ţării amplasat exclusiv pe calcare.

În anul 1914 este introdus iluminatul public electric, iar mai târziu, în perioada interbelică, este inaugurat Căminul Cultural şi se pune piatra de temelie a catedralei ortodoxe. Lacul de acumulare Mărghitaş este dat în folosinţă în anul 1940, pe aceeaşi vale a Buhuiului, pentru acoperirea nevoilor de apă industrială şi menajeră ale localităţii.

În anul 1952 localitatea Steierdorf-Anina este declarată oraş cu denumirea de Anina, Steierdorful devenind cartier în cadrul acestuia. Sunt construite cartiere noi şi diverse aşezăminte social-culturale, iar în parcul central s-a dezvelit Statuia Minerului.

Fig. 4 – Statuia Minerului

În anul 1977 începe construcţia termocentralei pe şisturi bituminoase de pe amplasamentul Miniş-Crivina, utilizându-se un capital uriaş la vremea respectivă şi aplicându-se numeroase soluţii inginereşti originale. Pentru apa necesară la răcirea instalaţiilor au fost construite două lacuri de baraj, Gura Golumbului pe Valea Minişului şi Poneasca pe valea cu acelaşi nume, de unde apa era adusă prin conducte prin Cheile Minişului pe o distanţă de peste 20 km. În imediata apropiere s-a construit colonia muncitorească Crivina, care număra în jur de 4.000 de locuitori.

Termocentrala a funcţionat între anii 1984 şi 1988, după anul 1990 aceasta fiind abandonată şi ulterior dezafectată din cauza rentabilităţii reduse. Colonia Crivina a fost abandonată de asemenea după anul 1990. A rămas însă agresiunea produsă de centrala păguboasă în peisajul montan al Munţilor Aninei, până atunci virgin şi sălbatic.

În anul 1985 populaţia Aninei depăşeşte 14.000 de locuitori, însă după 1990 mineritul intră în declin, fiind închise rând pe rând toate minele (ultima în anul 2006). Prin urmare, lipsa investiţiilor şi a locurilor de muncă atrage după sine o puternică depopulare a oraşului, plecând atât muncitorii aduşi din alte părţi ale ţării, cât şi numeroşi băştinaşi de origine germană.

Fig. 5 – Ruine industriale

Trebuie să ne aducem aminte şi de fosta staţiune climaterică Aurora Banatului, deschisă începând cu anul 1895 la sud-vest de Steierdorf-Anina, în mijlocul pădurilor de brad şi fag. Alături de vile, hoteluri şi pensiuni elegante, staţiunea dispunea de un sanatoriu dotat cu instalaţii moderne pentru cura bolnavilor de plămâni (Sommerfrische), fiind asemuită la vremea respectivă cu localităţile de cură de înălţime din Elveţia ori Austria.

Între cele două foste aşezări (Steierdorf şi Anina) se află un întins cimitir, ale cărui morminte amintesc de trecutul industrial al Aninei, de vremurile când securitatea minerilor lipsea cu desăvârşire, iar aprinderea gazelor de mină provoca numeroase accidente (cel mai grav dintre acestea s-a petrecut în anul 1920 şi s-a soldat cu 217 victime!!).

În oraş pot fi vizitate biserica ortodoxă şi cele trei biserici romano-catolice.

Fig. 6 – Biserica Ortodoxă Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Fig. 7 – Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus

Fig. 8 – Biserica Duminica Preasfintei Treimi

Din Anina se poate pleca în numeroase excursii, spre Cheile Gârliştei, Cheile Caraşului, Cheile Buhuiului, Peştera Buhui, Lacul Buhui, Lacul Mărghitaş, Cheile Minişului, pe calea ferată spre Oraviţa, apoi spre Cascadele Beuşniţei şi Lacul Ochiul Beiului ş.a.m.d.

About these ads

About banatulmontan

Un om obişnuit, interesat de frumuseţile autohtone - de la cele naturale până la cele socio-culturale.
Gallery | This entry was posted in Anina, Articole, Localităţi, Munţii Aninei, Obiective turistice and tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

3 Responses to Anina

  1. Sunt total de acord :D

  2. Pingback: Prin Cheile Minişului de la Anina la Bozovici, în „Ghidul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa” (ediţia 2014) | Banatul Montan

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s