Ciclova Montană

Localitatea Ciclova Montană este situată pe cursul superior al Văii Ciclovei, la poalele Munţilor Aninei (320 m altit.). Are o populaţie de 420 de locuitori şi aparţine administrativ de oraşul Oraviţa.

Ciclova Montană văzută de pe înălţimile Muntelui Rol

Potrivit cercetătorilor V. Ioniţă, V. Goicu şi R. Sufleţel, denumirea aşezării provine fie de la substantivul „ciclău” – „vârf slab rotunjit al unui deal sau munte”, fie din antroponimul „Cicla/Ciclea/Ciclu” (forma românească) sau „Čiklo” (forma slavă).

Strada principală

Deşi în împrejurimile satului s-au identificat urme de locuire datate în secolul IV, VIII-IX şi XI-XIII, Ciclova Montană a fost menţionată documentar pentru prima dată în anul 1437, actuala localitate întemeindu-se în perioada ce a urmat retragerii otomanilor din Banat, odată cu venirea austriecilor de la începutul secolului al XVIII-lea.

Autorităţile habsburgice repun în funcţiune perimetrele miniere şi construiesc aici în anul 1718 primul cuptor cu furnal înalt pentru topirea minereurilor de pe teritoriul actual al României. Pentru a acoperi necesarul de forţă de muncă în minele de fier, cupru şi argint, sunt aduşi începând cu anul 1720 numeroşi colonişti germani. Acestora li se alătură români din Oltenia, împreună cu care pun practic bazele noii localităţi Ciclova Montană.

La începutul secolului al XIX-lea la în sat este construită o monetărie, care bătea criţari de aramă marcaţi cu iniţiala O de la Oraviţa şi la inaugurarea căreia au fost prezenţi regele Franz al II-lea şi regina Caroline-Augusta. Mai târziu, după preluarea minelor de către S.t.E.G. la mijlocul secolului al XIX-lea, activităţile miniere şi metalurgice se diminuează treptat, populaţia germană migrând spre Anina şi Reşiţa.

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, în localitate îşi desfăşurau activitatea numeroase coruri şi tarafuri populare, Ciclova Montană fiind considerată la vremea respectivă o pepinieră de muzicanţi şi o adevărată şcoală de muzică populară. Tarafurile susţineau numeroase spectacole în restaurantele oraşelor şi staţiunilor bănăţene, cele mai cunoscute dintre acestea fiind cele ale familiilor Bârcă, Monea Tufiş şi Cocoş-Negrei.

În sat reţin atenţia turiştilor Biserica Romano-Catolică Sfânta Maria, Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului, Casa Comemorativă Damian Izverniceanu, Căminul Cultural Iosif Creţu, ştrandul, precum şi ruinele fabricii de bere şi ale fostelor beciuri.

Biserica Romano-Catolică a fost înălţată în anul 1777, pe locul unei vechi capele ce data de la începutul secolului al XVIII-lea, zidirea sa legându-se de o icoană miraculoasă care o reprezenta pe Fecioara Maria cu Pruncul în braţe.

bis_rom_cat_epocaBiserica Romano-Catolică într-o vedere de epocă (sursa: Emil Sergiu Varga)

Biserica Romano-Catolică Sfânta Maria astăzi

Turla Bisericii Romano-Catolice

Biserica Sfânta Maria poartă Hramul Vizita Sfintei Fecioare Maria la Elisabeta şi reprezintă un important loc de pelerinaj – mai ales în zilele de 15 august şi 8 septembrie – pentru comunităţile catolice din tot Banatul, credincioşii povestind despre numeroasele miracole înfăptuite de icoana Sfintei Maria.

Biserica ortodoxă a fost costruită în perioada 1780-1783 de către locuitorii bufeni, pe propria lor cheltuială, în prezent fiind declarată Biserica a fost declarată monument istoric. Picturile au fost executate în mai multe etape de către Dimitrie Turcu, Filip Matei şi Nicolae Popovici.

Ciclova Montană. În plan îndepărtat, biserica ortodoxă

Ştrandul a fost construit în anul 1962 şi utiliza în trecut apă termală. În prezent, utilizează ape calde şi reci în amestec, ce ies din galeria Lobkowitz.

Fabrica de bere a fost construită în perioada 1727-1728, fiind a doua fabrică de bere de pe teritoriul actual al României, după cea de la Timişoara (1718). În anul 1892 fabrica a fost modernizată, extinzându-se amenajările prin construirea unor pivniţe pentru depozitare şi maturare de capacitate mare, iar ulterior, prin deschiderea unui restaurant propriu cu o splendidă grădină de vară.

fabrica_bereFabrica de bere într-o vedere de epocă (sursa: Emil Sergiu Varga)

În perioada dintre cele două războaie mondiale, neajunsurile financiare, concurenţa altor fabrici şi restrângerea pieţei de desfacere ca urmare a reconfigurării graniţelor
României fac ca fabrica de bere de la Ciclova Montană să-şi sisteze producţia la începutul 1938.

După decenii bune, în anii ’70, pe amplasamentul vechii fabrici s-a construit o întreprindere modernă, care utiliza fostele beciuri, dar care nu a funcţionat mai mult de două decenii, fiind închisă definitiv la mijlocul anilor ’90, în urma unor interese financiare păguboase
pentru activitatea fabricii.

Ruinele fabricii de bere

Calitatea berii produsă la Ciclova Montană era recunoscută în tot Banatul, atât în trecut – când era livrată în tot Imperiul Habsburgic – cât şi în perioada contemporană. Berea a  purtat mai multe denumiri de-a lungul anilor, între care Semenic, Caraş, Ciclova, Montana ş.a.

Semenic1935Caras1984Două etichete ale berii produsă la Ciclova Montană (sursa: Adrian DrăganBanatul de munte)

În imediata apropiere a ruinelor fabricii de bere se găsesc ruinele fostelor beciuri ale fabricii, declarate monumente de artă tehnică industrială, care până nu demult se puteau vizita, astăzi însă sunt închise.

Căminul Cultural „Iosif Creţu” a fost zidit în perioada interbelică de către „Reuniunea de Cetire şi Cântări”, cu ajutorul financiar al locuitorilor. Căminul Cultural Iosif Creţu

Dintre oamenii de seamă ai localităţii îi amintim pe Damian Izverniceanu (1883-1935), prozator, publicist, culegător de folclor şi poet, numit de marele istoric Nicolae Iorga „un Agârbiceanu al Banatului”, Gheorghe Crăiniceanu (1853-1926), unul dintre primii medici din România care au operat cataracta şi fondatorul primei biblioteci pentru orbi din ţară şi Ioan Muntean (1923-2000), medic, poet, militant şi luptător pentru credinţă şi ţară, care petrecut 15 ani în închisorile din Piteşti, Gherla şi Aiud.

Casa în care s-a născut şi a locuit scriitorul Damian Izverniceanu

Încheiem, amintind că în anul 1948 la Ciclova Montană s-a descoperit mineralul ciclovait, denumit astfel după numele localităţii.


4 thoughts on “Ciclova Montană

  1. „……berea de Ciclova…… in trecut (când era livrată în tot Imperiul Habsburgic)”
    Fara a contesta calitatea berii de la Ciclova Montana, afirmatia de mai sus este ceva cam umflata.

  2. Există posibilitatea să aveţi dreptate. Cu toate acestea, scopul site-ului fiind unul de informare turistică, nu cred că am săvârşit o eroare uriaşă.
    Mulţumesc pentru comentariu.

  3. Pingback: Trasee prin Oraviţa şi împrejurimi în Ghidul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa | Banatul Montan

  4. Pingback: Un pionier în promovarea turistică on-line a frumuseţilor Banatului Montan: Iosif Chiran de la Speo-Caraş Oraviţa | Banatul Montan

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s