Potoc

Satul Potoc (com. Sasca Montană) este aşezat la vest de Munţii Aninei, pe Valea Râtului Mic. A fost atestat documentar în anul 1367, iar în prezent numără o populaţie de 301 locuitori.

Denumirea localităţii vine din limba slavonă, unde „potoc” înseamnă „pârâu”.

În împrejurimile satului s-au descoperit 20 de monede greceşti de bronz (sec. IV-II î.Hr.) şi urmele unui drum roman. În secolul al XVIII-lea la Potoc se exploatau minereuri de cupru pentru topitoriile de la Sasca Montană, iar mai târziu, aşezarea devine recunoscută ca centru al ceramicii (meşteşug dispărut însă după al doilea Război Mondial).

Fig. 1 – Căminul Cultural

Fig. 2 – Şcoala Generală

În centrul satului poate fi vizitată Biserica Ortodoxă Înălţarea Domnului ce datează de la începutul sec. al XX-lea.

Fig. 3 – Biserica Ortodoxă Înălţarea Domnului

Aşezat la cca. 250 m altit., satul Potoc este un punct important de acces spre frumuseţile Munţilor Aninei, oferind posibilitatea plecării în drumeţie spre ruinele Cetăţii Ilidia sau în perimetrul Rezervaţiei Cheile Nerei-Beuşniţa, spre Lacul Ochiul Beiului, Cascadele Beuşniţei şi Cheile Nerei.

6 thoughts on “Potoc

  1. Cetatea Ilidia este o cetate medievala,iar localitatea Potoc este atestata in anul 1367(posibil sa fi fost infintata cu mult inainte de acest an),iar distanta cea mai scurta de acces spre cetate si vizualizarea cea mai buna se face din Potoc.Nu inteleg de ce cetatea se numeste Ilidia si nu se numeste Potoc, localitatea Ilidia fiind la o distanta de aprox. 8km de cetate,iar Potocul la o distanta de aprox.5km.

  2. Ilidia a fost o aşezare semnificativă încă din secolul al XIII-lea, iar mai târziu (secolul al XV-lea) aceasta devine reşedinţa districtului privilegiat cu acelaşi nume. Cam în această vreme este atestată cetatea feudală despre care vorbeşti, în cadrul acestui district. Istoria cetăţii se leagă deci de acest district cu centrul la Ilidia, de asta s-a păstrat denumirea de Ilidia. Consider şi eu că e cea mai corectă, deşi mai e numită şi Potoc, Socolari, Beiului ş.a.

  3. Pingback: Despre Lacul Ochiul Beiului şi Cascadele Beuşniţei în „Ghidul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa” (ediţia 2014) | Banatul Montan

  4. Directorul Muzeului Banatului Montan ne-a mai spus că „astfel de săpături după comori sunt tot mai des întâlnite în Caraş-Severin. Amintesc doar cele de la Bozovici, de la cetatea medievală de la Potoc, o serie de peşteri şi alte locuri”. Întrebat de ce nu se iau măsuri, Dumitru Ţeicu

    Caon 17 februarie 2014

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s