Valeapai

Localitatea Valeapai este situată la poalele Munţilor Dognecei (Munceii Arenişului – 549 m), pe Valea Pogănişului şi aparţine din punct de vedere administrativ de comuna Ramna.

Fig. 1 – Munceii Arenişului văzuţi de pe şoseaua Ramna – Valeapai

A fost atestată documentar în anul 1597, iar mai tâziu, în însemnările lui Marsigli apare în districtul Lugoj. În anul 1717 aşezarea este amintită cu 80 de case în districtul Ciacovei, iar la sfârşitul sec. al XVIII-lea (1797-1799) este donată familiei lui Ieftimie Atanasievici.

Se pare că iniţial vatra veche a satului se găsea pe dealurile din vecinătate (Dealul Pietrii), ulterior, locuitorii încep să se aşeze treptat în vale.

În perioada interbelică la Valeapai îşi desfăşurau activitatea o fanfară şi o societate culturală, iar în prezent satul are o populaţie de 472 de locuitori, majoritatea ocupată cu agricultura şi creşterea animalelor.

Denumirea aşezării derivă de la un hipocoristic al lui Pavel, Paia (din sârbo-croatul Paja), obişnuit la sârbo-croaţi, de unde l-au luat şi românii din Banat. Probabil că la început satului i se spunea Valea Paii, însă cu timpul, cele două cuvinte s-au sudat, astfel că numele „întemeietorului” nu se mai sesizează. Locuitorii consideră însă că numele localităţii provine de la faptul aici (în lunca/valea Pogănişului) se cultivau păioase (Valea-Pai).

În sat pot fi vizitate:

  • Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului – ridicată în anul 1830 şi declarată monument istoric;

Fig. 2 – Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului (http://www.ramna.ro/)

  • Castelul Atanasievici ridicat în anul 1840 în stil baroc provincial; deşi a fost declarat monument de arhitectură, astăzi este parţial ruinat;

Fig. 3 – Castelul Atanasievici

Fig. 4 – Castelul Atanasievici – detaliu I

Fig. 5 – Castelul Atanasievici – detaliu II

  • Moara Valeapai a fost construită în anul 1864 şi este funcţională şi în prezent; din anul 1971 funcţionează cu curent electric;

Fig. 6 – Moara de la Valeapai (http://www.ramna.ro/)

  • Locul Fosilifer Valeapai este situat la nord de sat şi se întinde pe cca. 2 ha; a fost declarat rezervaţie naturală şi protejează fosile de celenterate, lamelibranhiate, gasteropode, corali, moluşte ş.a.;
  • Butoara Urieşilor (170 m altit.; 6 m lungime) – grotă săpată în tuf calcaros în Coasta Pietrii, în apropierea satului, unde arheologii au descoperit unelte neolitice.
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s