Cântecu’ lu’ Craiu

Râge soarili dă mai

S-o dăschis un ochi dă rai;

Cântă Craiu-n vârv dă plai

Doineşce dân torogoată

Pră Şiclova, mândră fată,

Plânje-n colţ maica Mărie

Amincindu-ş dă fecie

Şuşcăie moşu Ilie

Dup-a lui scumpă jiunie

Iar ciniretu zală

Intră-n joc cu mare fală

Hora dă la Şiclova

Numa’ Craiu o şci cânta

A fiecui inimă-n parce

Să dăşcjige ca ş-o carce

Ar jiuca şi tata Laie

Măcar c-are o fată mare

Bătrâneasca pră pişior

Ar sfâţâ-o şi moş Ion

Chiar că are în obor

Trei strănepoţi dă feşior

Cântă Craiu măi cu foc

Din opincă iasă foc

Şî s-aprind câălcânele

Pronnoieşce binele

Fuje răuu făr’ obele

Dân mândra noastră Nigee

Dzâse Craiu dân clăinet

Brâu nostru bătrânesc

Să încinje mândra roată

Cineri, bătrâni la-olaltă

În faţă cu a lui boată

Numa’ în şcicuri să poartă

Uică Avram duşe jiocu

În urmă a lu’ Muşiocu

Ţâne ritmu’ molconior

Răsuşita, pră pişor,

Îngiamnă şî să răzbună

Când şi când c-o strâgătură

După Brâu, Ochecele

Intră-n jioc iar fecele

Una mai mândră ca alta

Feşiorii să-ntrec cu plata…

Cântă Craiu o Argileană

Sacele din jiur le chiamă

Mult ce bucuri să ai parce

D-un Ispas ca şî la carce

Că în sus şi-n jos prân sat

Nu-i măi loc nişi pântru-n ac

Dă la noi, în patru sace

Goarna lu’ Craiu străbace…

Ni-i dăsupra pră Banat

Craiu nostru înpărat

Se adapă-n rădăşină

Cu a sfânta doină bătrână

Sub a lui mână măiastră

Alt împuternicit s-arată:

Aşa ni-i Traian Jurchela

Nicoleta Voica, mierla;

Elev bun şi-s cânt-aleanu

Iacătă-l în frunce pră domnu’

Merşeanu.

Bace vântu prăstră sat

În loc binecuvântat

Bace-arângu şi jăleşce

Şi pră Craiu mi-l chiceşce

Spră drum lung şi fără dor

Dalbu alb şi… călător.

Bace vântu prăstră răzoare

Că-i Crăiţa mândră floare

Rouă într-un ochi dă soare!!!

Craiu nostru n-o pierit…

Numa loc şi-o priminit

Ni-i mă cântă ş-astăz dor

Că ni-i doina un izvor!

Cântă-ntr-o privighitoare

Gimineaţa pră răcoare

Cântă dintr-un vârv dă nuc

Jălind cu puiu’ dă cuc

Cântă spor şi bucurie

Într-o dalbă ciocârlie!

Şi tot la doi ani odată

Craiu-ş spală a lui faţă

Din Şiclova-n Cimişoara

Şî d-acolo-n toată ţara

Un Crai nou ni-i Craiu vechi

Dân tot şe-i bun şî-i străvechi

Dân străbuni până-n veşie

Crai ne-o fost

Crai să vă fie!!!

Cântecul face referire la George Motoia (poreclit Craiu), născut la Ciclova Montană în anul 1928. Om simplu, din popor, a învăţat să cânte la fluier, clarinet, caval şi ocarină. A ajuns mai târziu dirijor şi interpret la Ansamblul Semenicul. A colindat Europa cântând şi încântând audienţa. A trecut în nefiinţă în anul 1978.

Autor: Maria Mândroane Ciclovan;

Poezie preluată din volumul: Ciurea, P. P., Falcă, C. C., (2010), Cărăşeni de neuitat, Vol. IV, Editura Eurostampa, Timişoara.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s