Din Piaţa Republicii în Lunca Bârzavei, în „Trasee turistice prin Reşiţa şi împrejurimi” (ediţia 2014)

Oricărui turist care poposeşte câteva zile la Reşiţa şi doreşte să se familiarizeze cât de cât cu capitala Banatului Montan, îi recomand să înceapă cu o plimbare pe bulevardul principal, de-a lungul râului Bârzava, din cel mai vechi cartier al Reşiţei (Muncitoresc) până în cel mai nou (Lunca Bârzavei). Este vorba de vreo 7 km, ce pot fi parcurşi la pas în mai puţin de două ceasuri.coper_res_1

Se ştie deja că Reşiţa modernă s-a născut în jurul uzinelor inaugurate în anul 1771, în timpul împărătesei Maria Terezia. Zăcămintele de fier şi cărbuni din apropiere, bogăţia pădurilor virgine şi energia apelor Bârzavei au cântărit decisiv în amplasarea noilor uzine pe valea Bârzavei şi restrângerea activităţilor celor de la Bocşa. Colonia muncitorească ivită în jurul fabricilor va fi numită Reşiţa Montană, pentru a se deosebi de satul românesc Reşiţa, situat mai jos pe aceeaşi vale a Bârzavei. Nucleul acesteia cuprindea furnale, forje, şoproane pentru minereu şi piese fabricate, depozit de cărbuni, locuinţe, han pentru cărăuşi ş.a. Pentru aprovizionarea cu apă a uzinelor a fost amenajat „Canalul topitoriei” (astăzi acoperit) între Podul Stavila şi „Podul de la Vamă”. Colonia se extinde treptat, prin extinderea şi diversificarea producţiei şi prin aducerea de colonişti din toate colţurile imperiului, din Oltenia şi satele învecinate.

Piaţa Republicii din cartierul Muncitoresc era centrul Reşiţei Montane şi până acum vreo jumătate de secol, centrul întregii localităţi Reşiţa. Se păstrează aici numeroase clădiri vechi, între care impozanta biserică ortodoxă Adormirea Maicii Domnului, Casa Friedmann, fosta farmacie Farkaş şi vechea Poliţie. Nu se mai păstrează însă Casa Muncitorească, clădire simbol a Reşiţei inaugurată în anul 1934, pârjolită de un incendiu în 2002 şi demolată câţiva ani mai târziu. În sala de spectacole cu 888 de locuri se ţineau reprezentaţii de teatru, concerte simfonice etc., iar mulţi ani a funcţionat aici un cinematograf.

Pe străzile Paul Iorgovici, Traian Lalescu şi Mihai Viteazu din acelaşi cartier Muncitoresc se păstrează şi azi numeroase clădiri/construcţii, mai toate declarate monumente istorice, între care amintim: Furnalul nr. 2, Biserica Evanghelică, Biserica Reformată, Biserica Romano-Catolică Maria Zăpezii, fostul Cazino German, fosta Şcoală Siderurgică, fosta Poştă, Casa Neff, Universalul Vechi, sinagoga şi Liceul Diaconovici-Tietz.

Actualul Centru Civic al municipiului se suprapune peste vechiul sat românesc Reşiţa (numit mai târziu Reşiţa Română), menţionat documentar la 1673, dar care apare pe o hartă a regatului maghiar din anul 1433.

Pe Strada Libertăţii se află clădirile fostei primării a Reşiţei Române, Bisericii Ortodoxe Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş şi Casei de Cultură a Sindicatelor (decenii de-a rândul gazda Teatrului G. A. Petculescu).

casa_cult_sindic

Casa de Cultură a Sindicatelor

În Parcul Cărăşana au fost amplasate în memoria deportaţilor germani în U.R.S.S. după Al Doilea Război Mondial, o troiţă şi un monument, ultimul operă a lui Ioan Stendl. Lângă parc se înalţă Vila Koch (clădire monument istoric de la începutul secolului XX), iar „Podul de la Vamă” a fost sudat peste apa Bârzavei în anul 1937. În aval de pod, în malul drept al Bârzavei se vede gura de vărsare a „Canalului topitoriei”.

În Piaţa 1 Decembrie 1918 se păstrează câteva din vechile clădiri ale Reşiţei Române, care au răzbit organizării urban-teritoriale din anii regimului comunist. Între acestea, Palatul Cultural (în care a funcţionat câteva decenii Cinematograful Cultural, iar azi Teatrul de Vest) şi Biserica Ortodoxă Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, ascunsă în spatele unor blocuri-turn. Tot aici se găsesc clădirile Prefecturii, Consiliului Judeţean, Primăriei, hotelului Semenic, o troiţă de lemn închinată victimelor evenimentelor din anul 1989 şi Fântâna Cinetică, alt simbol al Reşiţei, impresionant monument de artă şi performanţă tehnică, operă a sculptorului Constantin Lucaci. La 40 m înălţime, Piața 1 Decembrie 1918 este supratraversată de structura fostului funicular, pe care cărucioarele transportau fără oprire calcar din Valea Domanului înspre uzine.

În Piaţa Traian Vuia se găseşte Universitatea Eftimie Murgu, iar dincolo de Bârzava, clădirea Gării Reşiţa Sud (monument istoric).

Parcul Triaj de pe Strada Timişoarei este locul unui obiectiv turistic de o importanţă aparte, Muzeul Locomotivelor cu Aburi în aer liber. Deschis în anul 1972, muzeul cuprinde 16 exponate, cu două excepţii, toate fiind fabricate la Reşiţa. Cea mai importantă piesă este Resicza, expusă pe un piedestal chiar la intrarea în incinta muzeului. Este prima locomotivă făurită în spaţiul sud-est european (1872-1873).

Pe B-dul Republicii din cartierul Lunca Bârzavei (numit „Govândari” de localnici) se află Muzeul Banatului Montan şi Liceul de Artă „Sabin Păuţa”, iar în Parcul Tricolorului a fost amplasat un interesant monument al eroilor, lângă care se înalţă Biserica Ortodoxă Schimbarea la Faţă.

Şi pentru că la drum e bine să avem la îndemână un ghid turistic, am tratat pe larg toate aceste obiective cultural-istorice în traseul 1 din volumul „Trasee turistice prin Reşiţa şi împrejurimi” (ediţia 2014), cel mai recent şi nădăjduiesc, cel mai complet ghid al municipiului de pe Bârzava. Însoţit de hărţi turistice, traseul 1 este detaliat în cuprinsul a 30 de pagini, în dorinţa de a oferi oricărui turist sau localnic informaţiile esenţiale despre municipiul Reşiţa.

coper_res_2

trasee_ghid_Resita2cap_traseu_01pg_41-42 pg_47-48 pg_63-64fig_06Cei interesaţi de procurarea acestui volum mă pot contacta la tel.: 0744-697-449, e-mail: vasneagu@yahoo.com şi banatulmontan@yahoo.com, ori îmi pot lăsa un mesaj privat la profilul de Facebook.

Plimbări plăcute prin municipiul Reşiţa şi împrejurimi!

2 thoughts on “Din Piaţa Republicii în Lunca Bârzavei, în „Trasee turistice prin Reşiţa şi împrejurimi” (ediţia 2014)

  1. Pingback: Din Cuptoare în Centrul Civic prin Valea Baciului şi pădurile Arşiţei şi Budinicului, în „Trasee turistice prin Reşiţa şi împrejurimi” (ediţia a doua, 2014) | Banatul Montan

  2. Pingback: Casa de Cultură a Sindicatelor Reşiţa

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s