Prin Cheile Minişului de la Anina la Bozovici, în „Ghidul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa” (ediţia 2014)

De la Anina la Bozovici prin Cheile Minişului este unul dintre traseele turistice cele mai reprezentative pentru spațiul central bănățean. Poate că modernizarea şoselei care străbate cheile în cea mai mare parte a diminuat din sălbăticia locurilor, însă în acelaşi timp, a sporit pitorescul regiunii şi a facilitat accesul turiștilor către frumusețile Munţilor Banatului.

coperta_PNCNB2Se pleacă pe traseu din Anina, un mic orăşel de munte, cu însemnat trecut industrial. Localitatea se naşte la sfârşitul veacului al XVIII-lea, când în mijlocul codrilor adânci se stabilesc primii colonişti austrieci, cărbunari şi tăietori de lemne pentru uzinele de la Oraviţa. Aşezarea se dezvoltă după 1790, ca urmare a descoperirii şi valorificării resurselor de huilă, când se încheagă două colonii principale (Steierdorf şi Anina) ce se vor uni mai târziu în Steierdorf-Anina.

Rezultă astfel un veritabil centru minier în mijlocul pădurilor, în continuă dezvoltare şi extindere. Se construiesc drumurile Oraviţa-Steierdorf-Anina şi Steierdorf-Anina-Bozovici, calea ferată Oraviţa-Anina şi alte numeroase căi ferate forestiere, sunt amenajate acumulările Buhui şi Mărghitaş pe Valea Buhuiului ş.a.

În ultimul deceniu al regimului comunist, în urma unei investiţii majore pentru acele vremuri se construieşte termocentrala pe șisturi bituminoase de la Crivina. Uriașa uzină va fi considerată însă în scurt timp un eşec şi dezafectată ulterior, după 1990.

În anul 2006 se opreşte complet şi definitiv mineritul la Anina, localitatea rămânând numai cu potenţialul turistic deosebit, oferit mai ales de poziţia sa centrală în Munţii Aninei.

Recomandăm oricărui turist ce trece prin acest orăşel, o vizită la biserica romano-catolică din Steierdorf, la monumentul dedicat minerilor pierduţi în accidentele din mină ori câteva clipe de popas pe băncile parcului din centrul oraşului. Intrând în vorbă cu localnicii, turiştii pot afla amănunte interesante despre viaţa minerilor, munca acestora şi riscurile la care se expuneau, exploziile subterane sau ceremonialul nocturn cu care erau îngropaţi. De reţinut, că Anina este punctul de plecare în excursii spre Cheile Gârliştei, Cheile Buhuiului şi mai departe în Cheile Caraşului, spre izbucul Caraşului, spre Valea Ponor şi Cheile Minişului, spre peştera şi lacul Buhui, spre lacul Mărghitaş, spre Oraviţa (cu trenul) etc.

Cheile Minişului se întind pe 14 km, de la Cantonul Silvic Crivina până în aval de Cascada Bigăr şi sunt alcătuite din patru sectoare sălbatice, cu pereţi înalţi şi numeroase rupturi de pantă. Străbătute în cea mai mare parte de şoseaua Anina-Bozovici, cheile se prezintă ca o alternanţă de gâtuituri cu pereţi verticali şi mici depresiuni cu versanţi domoli, poieni, case şi petice cultivate, între care: Plopa, Valea Minișului, Gura Golumbului sau Gura Poneasca.

Din pereții cheilor care ascund gurile a numeroase peşteri (Ponor-Plopa, Găurile lui Miloi etc.) ţâşneşte apa mai multor izbucuri (Bigăr, Irma), iar câţiva afluenţi şi-au tăiat înainte de vărsarea în Miniş chei în miniatură (Plopa, Bigăr, Golumbul, Ogaşul Bologii). Două cascade încântătoare (Valea Minişului şi Bigăr) şi o acumulare (Gura Golumbului) impresionează turiştii, iar căsuţele a două cătune ce ocupă bazinetele cu acelaşi nume amplifică pitorescul cheilor (Valea Minişului şi Poneasca).

La Bigăr, cheile prezintă sectorul cel mai sălbatic şi cel mai măreţ. Pereţii se înalţă până la 200-250 m înălţime deasupra apei, iar râul curge printr-un canion cu terase de eroziune şi marmite.

Cascada Bigăr (Coronini) este marcată printr-un indicator şi se găseşte exact la vărsarea râului Bigăr în Miniş. Are 7 m înălţime şi este protejată în cadrul Rezervaţiei Naturale Bigăr (ca de altfel întreaga vale a Bigărului).

Nu trebuie omişi localnicii. De la ei putem afla legendele fascinante ale voinicului Miniş şi beiului blestemat de pe Zăgrade, ale lotrilor Bologa şi Adam Neamţu, ale jidovilor de la Tăria ş.a.

Mai jos de Cascada Bigăr cheile se sfârşesc, iar şoseaua asfaltată duce la Bozovici, inima Văii Almăjului. Două vorbe şi despre această comună cărăşană, localizată la confluența Minișului cu Nera, ai cărei locuitori se ocupă în principal cu creşterea animalelor şi pomicultura (răchia de Almăj este recunoscută de altfel în toată ţara!).

Atestată în scrieri din vremea regelui Matei Corvinul, Bozovici devine reşedinţa unui bei începând cu mijlocul secolului al XVII-lea, când Almăjul este cotropit de turci. Din 1718 se instalează ocupaţia austriacă, iar Almăjul devine o regiune de graniţă, astfel că toate aşezările sunt militarizate. La Bozovici se înfiinţează Divizionul Militar Grăniceresc din Almăj, se ridică o cazarmă şi sunt aduşi colonişti germani. Între 1872 şi 1918, sub administraţia maghiară, este amenajat parcul din centrul localităţii, se înfiinţează numeroase grupări muzicale și sunt atestate mai multe mori de apă și exploatări de aur și cărbuni.

Şi pentru că la drum e bine să avem un ghid la îndemână, am grupat toate informaţiile necesare turiştilor (despre Anina şi împrejurimi, Cheile Minişului şi Valea Bigărului, Poneasca, Tăria, Bozăvici şi Valea Almăjului) în traseul 7 din Ghidul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, ediţia a doua, cel mai complet şi unicul ghid turistic veritabil (până la proba contrarie) al acestei arii protejate. Traseul este actualizat la nivelul anului 2014 şi este însoţit de hărţi turistice, numeroase informaţii şi explicaţii cu caracter practic, toate rânduite din perspectivă geografico-turistică.

cuprins_trasee_turistice1

 

 

 

 

 

 

 

 

cap_anina_boz

 

 

 

 

prim_pagini tras_08 tras_08_01 tras_08_02 tras_08_03

 

Cei interesaţi de Ghidul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa mă pot contacta la tel.: 0744-697-449, e-mail: vasneagu@yahoo.com şi banatulmontan@yahoo.com, ori îmi pot lăsa un mesaj privat la profilul de Facebook.

Plimbări plăcute prin Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s