Prin Cheile Nerei, de la Şopotu Nou la Sasca Română, în „Ghidul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa” (ediţia 2014)

Cheile Nerei reprezintă „coloana vertebrală” a Rezervaţiei Naturale Cheile Nerei-Beuşniţa şi, alături de Cascadele Beuşniţei şi Lacul Ochiul Beiului, cel mai important şi cel mai căutat obiectiv turistic din cuprinsul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa.coperta_PNCNB2

Valea îngustă a Nerei în sectorul cheilor delimitează Munții Aninei (la nord) de Munții Locvei (la sud) şi este mărginită de înălţimi ce depăşesc 500-600 m altitudine. A fost tăiată în stive masive şi groase de calcar și impresionează în primul rând prin sălbăticie şi măreţie. Cheile se prezintă ca o înşiruire de cârşii şi cleanţuri cu pereţi ce se înalţă în anumite locuri până la 200-250 de metri deasupra albiei, cu gâtuituri de până la 20-50 m la bază în unele sectoare în alternanţă cu sectoare mai largi, unde meandrele largi ale Nerei închid mici poieni cultivate şi cu sălaşe.

Cheile Nerei sunt parcurse de un traseu turistic marcat cu bandă roşie.

Recomandăm vizitarea grandioaselor chei ale Nerei dinspre amonte înspre aval (de la Şopotu Nou spre Sasca Română), numai când nivelul apei este scăzut şi niciodată îndată după viituri, când poteca poate fi distrusă de ape şi deplasarea îngreunată.

Deși situată într-un spațiu locuit ce pare din vechime, localitatea de plecare, Şopotu Nou, a fost întemeiată în anul 1828, de 56 de familii sosite de la Şopotu Vechi. În anul 1910 aşezarea a fost distrusă aproape în totalitate de o viitură puternică a Nerei. În centrul comunei atrag atenția biserica ortodoxă clădită la mijlocul secolului al XIX-lea și un monument al eroilor dedicat ostaşilor căzuţi în cele două războaie mondiale.

De la Șopotu Nou și până în aval de Lacul Dracului parcurgem un drum de căruţă şi apoi o potecă, care însoţesc râul în coturi largi printr-o succesiune de poieni pitoreşti (Driştie, Bresnic, Străjiţa, Breţcu, Corbului, Meliugului, Alunilor – cu numeroase sălaşe și petice cultivate) sau îl înghesuiesc în sectoarele înguste, unde cheile devin impresionante.

La capătul din aval al Poienii Meliugului, după ce trecem de sălaşul lui Trifu (cu pomi fructiferi, fâneţe şi petice de ogor) şi admirăm în dreapta pleşuva cârşie a Meliugului, traversăm Nera pe o punte suspendată şi prindem o potecă care ne poartă pieptiş pe Culmea Lacului până în punctul „La Scaune”. De aici, cei care vor să ajungă la Lacul Dracului, vor coti la dreapta pe marcajul bandă albastră (Cărbunari-Lacul Dracului) şi vor ajunge în 15 minute la un lac vârât pe jumătate sub bolta înnegrită a Peşterii de la Lacul Dracului, cu apa limpede, dar cu reflexe stranii, când verzi-albăstrui, când violet-negre, după cum oglindeşte cerul senin ori stânca neagră-vineţie. Fie „întunecat şi rece”, fie „luminos şi prietenos”, Lacul Dracului stârneşte emoţiile turiştilor şi oferă un peisaj de-a dreptul impresionant.

lac_dracului_int

Din aval de Lacul Dracului şi până la Podul Beiului, pe următorii 9 km, Cheile Nerei devin cu adevărat impunătoare. Râul execută numeroase meandre, iar pereţii calcaroşi se ridică de-a dreptul din apă. Înainte de a ajunge în Poiana Alunilor (singura până la Cantonul Damian), din versantul stâng (Cracul Iordanului) ţâşneşte apa rece a Izvorului Iordanului, numai bună pentru potolit setea drumeţilor.

Poteca urmărește când o prispă tăiată în stânca cârşiilor, când trece prin tunele, deasupra dornelor adânci, umplute de apele Nerei. De o parte și de alta a râului, versanții calcaroși cu ţancuri semeţe şi pereţi ce se ridică aproape la verticală din apă strâng apele Nerei ca într-un cleşte şi ascund numeroase goluri subterane (Peştera Dubova, Peştera Gaura Hicleană, Peştera Boilor, Peşterile lui Vât, Peştera Rolului, Avenul Cutezătorilor ş.a.).

În dreptul Cleanţului „La Cârlige” trecem Nera printr-un vad pe malul drept, apoi, poteca se transformă treptat într-un drum de căruţă care trece pe lângă Cantonul Silvic Damian (vizavi de care, dincolo de Nera, se înalţă semeţe Cârşia Rolului şi turnurile lui Beg) şi iese la Podul Beiului, puţin în amonte de vărsarea Beiului în Nera.

De la Podul Beiului reintrăm pe potecă şi parcurgem ultimul tronson al Cheilor Nerei. Ne strecurăm prin câteva tuneluri, contemplăm Nera cocoţaţi pe o prispă la vreo 15 m deasupra apei, apoi coborâm şi însoţim îndeaproape râul prin valea tot mai largă a Nerei, până dăm într-un drum de căruţă care ne scoate în Sasca Română.

Localitatea apare pentru prima dată în documente în cronica lui Marsigli (1690-1700), deși, în peşterile din apropiere au fost găsite urme materiale datate în neolitic. Fost centru al ceramicii bănăţene până acum câteva decenii, alături de poziția pitorească la ieșirea Nerei din chei, Sasca Română mai atrage atenţia turiştilor printr-o bisericuţă ortodoxă ce se păstrează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

Nu trebuie omişi localnicii. Ei ne pot povesti păţaniile lui Vogiun ori legendele locale, ţesute în jurul turnurilor lui Beg, Lacului Dracului, Văii Almăjului sau Cheilor Nerei.

Şi pentru că la drum e bine să avem un ghid la îndemână, am adunat toate informaţiile legate de Cheile Nerei şi cele două localităţi de acces (Şopotu Nou şi Sasca Română) în traseul 10 din Ghidul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, ediţia a doua, cel mai complet şi unicul ghid turistic veritabil (până la proba contrarie) al acestei arii protejate. Traseul este actualizat la nivelul anului 2014 şi este însoţit de hărţi turistice, numeroase informaţii şi explicaţii cu caracter practic, toate rânduite din perspectivă geografico-turistică.prim_pagini

PNCNB2_cuprins

cap_traseu_10harta_chei_neraharta_chei_nera2pg_171_172 pg_175_176 pg_181_182

Cei interesaţi de Ghidul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa mă pot contacta la tel.: 0744-697-449, e-mail: vasneagu@yahoo.com şi banatulmontan@yahoo.com, ori îmi pot lăsa un mesaj privat la profilul de Facebook.

Plimbări plăcute prin Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s