Din Cheile Șușarei la Lacul Dracului (Cheile Nerei), în „Ghidul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa” (ediţia 2014)

Unul dintre traseele clasice din Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa este Sasca Montană-Cheile Şuşarei-Cărbunari-Lacul Dracului (Cheile Nerei), cei aproximativ 13 kilometri putând fi parcurşi lejer în 4 ore, urmărind cele două marcaje turistice: cruce albastră (tronsonul Sasca Montană-Cheile Şuşarei-Cărbunari) şi bandă albastră (tronsonul Cărbunari-Lacul Dracului).coperta_PNCNB2

Traseul permite accesul spre trei dintre cele mai însemnate obiective turistice ale Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa: Cheile Şuşarei, Cascada Şuşarei şi Lacul Dracului, primele două fiind incluse în Rezervaţia Cheile Şuşarei, iar ultimul, în Rezervaţia Cheile Nerei-Beuşniţa.

Deşi în împrejurimile Sascăi Montane săpăturile au scos la iveală urme ale unor activităţi miniere şi de prelucrare a metalelor datând din epoca romană, localitatea este consemnată documentar de abia în anul 1717, fiind numită iniţial Sasca Nouă, pentru a se deosebi de altă Sasca (actuala Sasca Română). Odată cu instalarea stăpânirii habsburgice la 1718, se reiau mineritul şi metalurgia (care fuseseră practicate şi de turci) şi sunt colonizaţi locuitori din alte părţi ale imperiului, dar şi români din Oltenia (bufeni). Este deschisă o şcoală montanistică şi se construiesc mai multe topitorii, iar Sasca Montană devine un târg înfloritor spre finalul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea.

Către finalul secolului al XIX-lea, pentru valorificarea potenţialului natural ridicat din împrejurimile Sascăi, StEG amenajează complexul recreativ şi de odihnă de pe Valea Şuşarei. Apare astfel staţiunea climaterică Şuşara, un loc dintre cele mai plăcute şi căutate la vremea aceea.

Trecând peste declinul de la începutul anilor 2000, provocat şi de sistarea definitivă a activităților industriale, Sasca Montană şi-a găsit treptat un făgaş ascendent, revigorarea localităţii datorându-se mai ales impulsionării mişcării turistice spre frumuseţi ale naturii, protejate azi în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa.

Traseul prin Cheile Şuşarei porneşte din capul satului, de la ieşirea spre Cărbunari. Marcajul urmăreşte un drumeag ce se transformă pe alocuri în potecă şi poartă turiştii prin nişte chei scurte, dar de un farmec aparte. Splendida vale împădurită, gâtuită de versanţi abrupţi cu cleanţuri ascuţite, este întreruptă numai de o pitorească poieniţă, în mijlocul căreia, împresurată de un pâlc de conifere, se înalţă Cabana Şuşara, recent renovată şi cu un trecut interesant. În mijlocul cheilor, Cascada Şuşarei îşi aruncă apele de la 15 m înălţime, fiind fermecătoare îndeosebi primăvara, când râul are debite consistente.

De la cascadă poteca începe să suie Muntele Gheorghe şi ne scoate peste 1 oră în Cărbunari. De aici şi până la Lacul Dracului din Cheile Nerei, se merge mai mult pe drum neasfaltat şi mai puţin pe potecă, dar urmărind marcajul bandă albastră. Pe ultima bucată a traseului, poteca coboară panta mare a Culmii Lacului, iar din loc în loc, câteva rarişti în desişul de liliac dezvăluie perspective superbe spre Cheile Nerei şi înălţimile ce le mărginesc.

Un alt traseu turistic interesant leagă Sasca Montană de Şopotu Nou, parcurgând integral, de la vest la est, prin codri adânci şi poieni întinse, platoul carstic Ştinăpari-Cărbunari (numit în popor Muntele Gheorghe). Recomandat mai mult bicicliştilor ori celor care deţin mijloace auto, acest traseu (ce urmăreşte în totalitate un drum judeţean neasfaltat) străbate extremitatea nordică a Munților Locvei și coboară în Ţara Almăjului la Şopotu Nou (22 km).

Drumul trece prin trei localităţi (Ştinăpari, Cărbunari şi Stăncilova). De-a lungul traseului ne impresionează abruptul numit Cârşia Calvariei (care domină văile Şuşarei şi Gheorghe cu peste 300 m înălţime) şi bineînţeles, splendidele perspective ce se deschid asupra Sascăi Montane, Văii Şuşarei şi zărilor almăjene.

Sus pe platou, un gol de vreo 350 de ha găzduieşte în mijlocul pădurilor de fag cu brad şi pin, satele Ştinăpari şi Cărbunari. Localităţile au fost întemeiate în a doua parte a secolului al XVIII-lea de colonişti olteni şi germani, statorniciţi în aceste ţinuturi ca tăietori de lemne şi cărbunari pentru instalaţiile industriale de la Sasca Montană. Înainte de a coborî la Şopotu Nou, un alt gol montan uriaş, găzduieşte satul Stăncilova, cu gospodăriile risipite pe o suprafaţă de câţiva kilometri pătraţi.

De-a lungul acestui periplu prin Munţii Locvei, nu trebuie uitaţi localnicii. Ei ne pot captiva cu poveşti şi legende despre morile ce existau odinioară în Cheile Şuşarei, despre farmecul staţiunii Şuşara şi trecutul industrial al Sascăi Montane, despre Cârşia Calvariei şi Cleanţul Osmanului, Lacul Dracului şi Cheile Nerei sau ne pot oferi produse tradiţionale, între care renumitul rachiu de prune.

Şi pentru că la drum e bine să avem un ghid la îndemână, am adunat toate informaţiile legate de Cheile Şuşarei, Lacul Dracului, înălţimile platoului Ştinăpari-Cărbunari şi localităţile parcurse în traseele 11 şi 12 din Ghidul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, ediţia a doua, cel mai complet şi unicul ghid turistic veritabil (până la proba contrarie) al acestei arii protejate. Traseele sunt actualizate la nivelul anului 2014 şi sunt însoţite de hărţi turistice, numeroase informaţii şi explicaţii cu caracter practic, toate rânduite din perspectivă geografico-turistică.

prim_pagini

 

 

 

 

PNCNB2_cuprinscap_tr_01cap_tr_03189_190197_198harta_chei_nera2harta_chei_neraCei interesaţi de Ghidul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa mă pot contacta la tel.: 0744-697-449, e-mail: vasneagu@yahoo.com şi banatulmontan@yahoo.com, ori îmi pot lăsa un mesaj privat la profilul de Facebook.

Plimbări plăcute prin Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa!

One thought on “Din Cheile Șușarei la Lacul Dracului (Cheile Nerei), în „Ghidul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa” (ediţia 2014)

  1. Pingback: Din Cheile Șușarei la Lacul Dracului (Cheile Nerei), în „Ghidul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa” (ediţia 2014) | AvenTurism Caras Severin

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s