Despre realităţi istorice şi geografice la Oraviţa

prim_oravÎn urmă cu câteva zile, pe acest site, am fost apostrofat de un domn pe nume Cristian, care sugera că prin intermediul materialelor pe care le postez, aş fi indus în eroare cititorii, prezentând informaţii eronate despre oraşul Oraviţa.

Deşi mi-am propus ca pe site-ul propriu, dedicat Banatului şi frumuseţilor sale, să nu includ materiale precum cel ce urmează, în semn de respect pentru cititorii mei (dacă există cumva vreunul), îmi permit să-i răspund respectivului domn Cristian. Redau mai jos acest răspuns.

Stimate d-le Cristian, permiteţi-mi să vă ofer câteva lămuriri.

Am reparcurs materialul la care faceţi referire aici şi vă asigur că în realizarea acestuia am consultat o bilbiografie vastă, inclusiv materialele/cărţile celor doi cercetători amintiţi de dvs., S.S. Moldovan şi I. Bota. O parte din lista bibliografică o găsiţi aici. Am consultat chiar şi site-ul Primăriei Oraviţa, cu riscul, la acea vreme, să-mi virusez calculatorul.

1. Am găsit două inadvertenţe între materialul meu şi cel recomandat de dvs.: prima, referitoare la anul atestării documentare a localităţii Oraviţa, iar a doua, referitoare la anul intrării în exploatare a Lacului Mare de la Oraviţa.

În primul caz, anul de atestare documentară a Oraviţei de pe site-ul primăriei, este 1697 (Conscripţia lui Marsigli), iar cel din materialul meu este 1690, evident în aceeaşi conscripţie a lui Marsigli din 1690-1700. În lucrarea intitulată „Dicţionar al localităţilor din Transilvania” (Bucureşti, Editura Academiei Române, 1967-1968), reputatul istoric Coriolan Suciu, arată că Oraviţa a fost atestată documentar în perioada 1690-1700. Şi mă opresc aici.

În cel de-al doilea caz, pe site-ul primăriei este dat anul 1727, iar în materialul meu, anul 1733. Acest din urmă an este dat ca moment de finalizare a lacurilor de la Oraviţa, între alţii, de S.S. Moldovan şi V. Birou.

Materialul de pe site-ul primăriei Oraviţa beneficiază (presupun) de ultimele cercetări ale d-nului Ionel Bota, astfel că aceşti ani apar actualizaţi, dacă pot spune aşa. Dacă în materialul meu scria că Lacul Mare datează din 1650 sau din 1800, poate atunci aţi fi putut spune că mă găsesc departe de realităţile istorice. Iar în opinia mea, d-le Cristian, realitatea istorică se poate schimba atunci când o sumă de cercetători cad de acord asupra unui aspect, însă nici atunci, nu se poate şti cu certitudine ce, când şi cum a fost, ci mai degrabă, ce se consideră că a fost.

2. Ca un cititor avid de informaţie în ceea ce priveşte Banatul, mi-am permis să studiez intens site-ul Primăriei Oraviţa şi am găsit nenumărate neconcordaţe, cele mai multe, de ordin geografic.

2.1. Am constatat de pildă, că la „Obiective turistice” nu sunt prezentate deloc obiectivele turistice locale (Muntele Rol, Tâlva Simion, Valea Ciclovei, Cascada de la Piatra Moale, Cascada de la Izvorul Rece, Mănăstirea Călugăra ş.a.), cele care conferă unicitate Oraviţei şi împrejurimilor, însă se insistă pe descrierea unor obiective turistice îndepărtate (Cheile Caraşului, Cheile Nerei, Cheile Minişului etc.), fără legătură cu Oraviţa, nici măcar una indirectă…

2.2. La „Trasee turistice” informaţiile sunt extrem de alambicate, iar dintre numeroasele erori, semnalez doar câteva (oferind totodată şi corecturile de rigoare):

Lacul Dracului NU se află la o înălţime de 700 m (ci la 210 m);

– Cheile Minişului NU se află în Depresiunea Almăjului (ci în Munţii Aninei);

– NU există Depresiunea Valea Almăjului (există „Valea/Ţara Almăjului” sau Depresiunea Almăjului, numită şi Nerei sau Bozovici);

– din Oraviţa până în Cheile Minişului NU sunt aproximativ 40 km (ci sunt 15 km până la intrare în chei la Cantonul Silvic Crivina);

– „Paralela 45” nu este un obiectiv turistic (ci poate un punct de reper);

– Păstrăvăria de la ieşirea din Cheile Minişului NU este un obiectiv turistic (şi nici nu cred că va avea vreodată motive să fie);

– Moara Îndărătnica dintre Râuri NU se află în Cheile Minişului – fotografia apare pe site la Cheile Minişului – ci în Cheile Rudăriei şi, din câte ştiu, a fost afectată de inundaţiile de anul acesta;

Cheile Caraşului NU pot străbate un traseu (ci un traseu străbate aceste chei), NU se întind pe 12,5 km (ci pe 19 km) şi nici NU se pot parcurge în 2 ore şi 30 de minute (ci în 2 ore între Cantonul Silvic Jervani şi Gura Comarnicului, 1 oră şi 15 minute între Poiana Prolaz – Caraşova, iar tronsonul Gura Comarnicului – Poiana Prolaz nu este recomandabil turiştilor, întrucât nu există potecă);

– din Sasca Română NU traversăm Nera pe partea stângă (ci invers, evident, întrucât descrieţi traseul prin chei pe dos, adică din aval în amonte);

– NU poţi intra într-o cârşă (ci o potecă poate tăia o cârşă, ne putem deplasa pe o cârşă etc.);

– la intrarea în poiană (Meliugului, numită şi a lui Trifu, evident) NU avem drum şi NU se desprinde spre stânga traseul cruce roşie spre Avenul Cutezătorilor (acestea sunt în capătul poienii dinspre amonte);

– traseul prin Cheile Şuşarei NU pleacă din Sasca Română (ci din Sasca Montană) şi NU este marcat (doar) cu cruce albastră (ci şi cu bandă albastră);

– NU trebuie îndemnaţi turiştii de la Sasca Română spre Steierdorf, deoarece sunt expuşi riscului de rătăcire! Marcajul bandă albastră (în prezent bandă galbenă) se sfârşeşte la Lacul Ochiul Beiului, iar traseul până la Steierdorf e dificil de urmat inclusiv de turiştii experimentaţi, îndeosebi la trecerea din bazinul Beiului în cel al Minişului.

3. La sfârşit, dar nu în cele din urmă, vă spun că datele referitoare la cele două acumulări de pe cursul superior (şi nu mijlociu!) al râului Oraviţa (volume şi suprafeţe) sunt eronate. Site-ul primăriei Oraviţa spune că „Lacul Mare are o suprafaţă de 8,8 ha şi un volum de aproximativ 11.000 mc”, iar „Lacul Mic are o suprafaţă de 2,2 ha şi un volum de 420 mc”.

Acumulările Oraviţa Mare şi Oraviţa Mică aparţin localităţii Oraviţa, iar beneficiarul este Administraţia Bazinală de Apă Banat, Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin Reşiţa. Se înscriu în clasa a II-a de importanţă, iar fişele tehnice şi regulamentele de exploatare ale acestora cuprind o serie de informaţii, inclusiv despre volumele şi suprafeţele acestora.

Conform acestora, acumularea Oraviţa Mare are un volum de 69.000 mc la NNR (nivelul normal de retenţie), iar acumularea Oraviţa Mică are un volum de 43.000 mc, la acelaşi NNR. Admitem că anumite erori pot surveni în orice moment, oriunde. Prin urmare, amintim că spre sfârşitul anilor ’70 şi începutul anilor ’80, când s-au realizat ultimele studii batimetrice pe aceste lacuri, din arhivele Apelor Române aflăm că acumulările de la Oraviţa se aflau în administrarea O.G.A. Caraş-Severin, iar Lacul Mare avea 133.000 mc volum şi 0,8 ha suprafaţă, iar Lacul Mic 45.000 mc volum şi 0,2 ha suprafaţă, ambele fiind colmatate în proporţie de 80-90%. Şi putem continua… evident.

De fapt, în scop de informaţie turistică, nici măcar nu contează volumele şi suprafeţele, decât orientativ, întrucât acestea se modifică în timp în funcţie de regimul de exploatare al acumulărilor, de gradul de colmatare a cuvetelor, de starea tehnică a barajelor ş.a.m.d., adică, mai simplu, în funcţie de nivelul apei în lac şi de depunerile râului a cărui apă este zăgăzuită de un stăvilar.

Cu toate acestea, datele oferite de site-ul Primăriei Oraviţa sunt exagerate. Dacă în cazul unor colmatări cvasitotale, situaţie în care se găseau cele două lacuri în anii ’60 şi ’80, s-ar putea ajunge la volume atât de reduse, suprafeţele lacurilor nu au cum să atingă valori atât de mari. Suprafeţele acestora nu pot depăşi 1,27 ha pentru Lacul Mare şi 0,6 ha în cazul Lacului Mic, oricât de pline ar fi. Un ortofotoplan încărcat într-o aplicaţie GIS poate confirma uşor acest lucru. De pildă, în cazul Lacului Mare, o suprafaţă de 8,8 ha ar acoperi întreg Forvizul cu o lamă importantă de apă. Volumele celor două lacuri se pot cunoaşte cu certitudine numai în cazul unor studii batimetrice.

În opinia mea d-le Cristian, înainte de a cunoaşte realităţile istorice, este mai bine să cunoaştem realităţile geografice (şi poate cele socio-economice), întrucât unele se mulează peste celelalte, iar realităţile istorice se pot modifica în funcţie de an şi cercetător, cele geografice însă, mai puţin. E drept însă că, oricărui om îi pot scăpa anumite informaţii, astfel că poate e mai bine să nu fim atât de vehemenţi. Adevărul ori cunoaşterea absolută nu există şi totul este subiectiv.

Pentru lămurirea unor aspecte legate de Cheile Nerei, Cheile Minişului sau obiectivele naturale din preajma Oraviţei, pot fi consultate lucrările domnilor V. Sencu, L. Botoşăneanu, Ş. Negrea, A. Negrea, M. Bizerea şi mulţi, mulţi alţii. Întrucât informaţiile din aceste volume nu sunt actualizate, vă recomand Ghidul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa (autor Vasile Neagu), disponibil la Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” din Reşiţa (Centrul Banatica) (ediţia I, Editura Tim Reşiţa, 2011; ediţia a II-a, Editura Hoffman Caracal, 2014).

Cu stimă, Vasile Neagu.

3 thoughts on “Despre realităţi istorice şi geografice la Oraviţa

  1. Buna seara! Cu aceeasi stima va raspund si eu, d-le Vasile. Nu era vorba de vehementa in afirmatiile mele pentru ca, la ce faceam eu referire, nu a fost exemplificat. In alta ordine de idei, nu stiu de pe ce site al Primariei Oravita ati luat dvs. datele enumerate in raspunsul dvs. Eu m-am informat din aceeasi sursa (istorica, respectiv dl. Ionel Bota) si, ca unul care am participat la construirea noului site al primariei, stiu ce am scris acolo. Dar, poate ca nu ati accesat site-ul nou, care este incomplet aflandu-se inca in stare de constructie (e beta acum). Ma bucura raspunsul dvs. si atentionarea facuta, inseamna ca suntem patimasi ai adevarului istoric, al frumusetei si dorintei de promovare a zonei noastre si a Banatului in general. Cu deosebita stima! Al dvs. Cristian. http://www.primariaoravita.ro/prezentare/

    Primaria Orasului Oravita
    http://www.primariaoravita.ro

  2. Stimate d-le Cristian, dvs. nici măcar nu ştiţi ce e comun în cele două materiale şi ce nu este, deşi eu tocmai v-am spus prin materialul de mai sus. Dacă lucraţi la site poate ar trebui să-l îmbunătăţiţi, dacă nu, poate ar trebui nu vă mai lansaţi în acuzaţii, căci nu cunoaşteţi. Multă sănătate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s