Din Lend şi Marginea la Secu şi Cuptoare, în „Trasee turistice prin Reşiţa şi împrejurimi” (ediţia 2014)

În anul 1968, localităţile Secu şi Cuptoare au fost incluse în municipiul Reşiţa.

Beneficiind de o poziţie geografică extrem de pitorească în partea de nord-est a Munţilor Aninei, cele două foste aşezări merită cel puţin o fărâmă de atenţie turistică. Plecând de aici, propunem turiştilor două trasee turistice care surprind particularităţile naturale şi antropice ale spaţiului sud-estic reşiţean.

coper_res_2

1. Un prim traseu are ca loc de plecare Str. Cireşului (cartierul Lend), de lângă Lacul Grebla şi în maxim 4 ore (11 km) ne conduce din Valea Bârzavei în valea afluentului său Secu. Trecem pe lângă incinta care ascunde ruinele primului ştrand al municipiului Reşiţa, suim până pe creştetele dealurilor Ranchinului şi Haldina, prin splendide păduri de stejar, fag şi brad, ori însoţim îndeaproape vechi construcţii hidrotehnice (canale, tunele, apeducte ş.a.) care se îngemănează cu elementele mediului natural.

cap_traseu_08Canalul Principal a fost conceput pentru transportul lemnelor dinspre pădurile Semenicului şi alimentarea cu apă a centralei hidroelectrice Grebla, prin valorificarea căderii apei între Văliug şi Reşiţa.

De la înălţimea maximă a Ranchinului, deasupra tunelului cu acelaşi nume ce sfredeleşte culmea cristalină, contemplăm vastele privelişti către depresiunea reşiţeană şi Munceii Domanului, între care se regăsesc dealurile Ponor, Budinic, La Arşiţă (Archita) şi Driglovăţ, învăluite în tainice legende.

Apeductul Curmătura susţine Canalul Principal suspendat deasupra Văii Prislop. Are 226 de metri lungime, iar de la înălţimea sa ameţitoare ne încântă privirea peisajele deosebite asupra satului Cuptoare şi dealurilor mărginaşe până la Ponor.

Cel mai impresionat apeduct este cel numit Secu (216 m lungime), înălţat deasupra văii cu acelaşi nume. La capătul său estic (versantul drept al văii) se găseşte Cantonul Port Secu, ce aparţine T.M.K. Reşiţa. Acest loc s-a numit în vechime „Portul Secul”, căci aici se transbordau buştenii din apa canalului în vagoane, care fie erau folosiţi în mina din sat, fie luau calea fabricilor reşiţene. Cantonul Port Secu, ca de altfel întregul apeduct, reprezintă o succesiune de puncte de belvedere spre valea adâncă a râului Secu, care adăposteşte pitorescul cartier reşiţean cu acelaşi nume.

apeductul_secuApeductul Secu

Satul Secul (căci aşa se chema odinioară aşezarea) ar fi apărut prin anul 1673, dar s-a dezvoltat după descoperirea cărbunilor de piatră (sfârşitul secolului al XVIII-lea), când s-au pus bazele viitoarei colonii miniere. Întemeietorul aşezării a fost reşiţeanul George Herglotz. În anul 1862 colonia Secu a fost adăugată satului Cuptoare, iar un secol mai târziu s-a oprit exploatarea cărbunilor şi s-a închis mina.

cartier_secuCartierul Secu văzut de la Cantonul Port Secu

În apropierea capătului din aval al cartierului Secu se înalţă Biserica Romano-Catolică Naşterea Fecioarei Maria, clădită în perioada 1865-1878 de către societatea StEG, în cinstea Sfintei Varvara, patroana minerilor.

bis_romcat_secuBiserica Romano-Catolică Naşterea Fecioarei Maria

Considerăm că este important de ştiut şi de calea ferată îngustă ce îngâna valea râului Secu (şi mai departe Valea Bârzavei) şi lega Secu de uzinele Reşiţa. Inaugurată în anul 1871, calea ferată era deservită de locomotiva Szekul, care a fost adusă special de la Viena pentru acest scop şi care a servit ulterior ca model primelor trei locomotive cu aburi făurite la uzinele din Reşiţa. La începutul anilor ’60, s-a trecut la exploatarea fondului forestier cu ajutorul camioanelor, închiderea exploatărilor miniere şi amenajarea acumulării Secu, astfel că linia ferată Reşiţa-Secu a fost desfiinţată.

2. Un alt traseu porneşte din cartierul Marginea (Str. Văliugului) şi urcă pe Valea Mare (tributară Bârzavei) şi mai departe, pe afluentul său Cuptoare, la obârşia căruia este răsfirat cartierul reşiţean Cuptoare, la poalele Dealului Cârşa. Un traseu frumos, lung de 7 km, ce poate fi parcurs în cel mult 2 ceasuri şi jumătate.

cap_traseu_09Plecând din apropierea locului în care funcţiona până prin anii ’60 fabrica de distilare, traseul urmăreşte şoseaua ce urcă pe Valea Cuptoare, tăind pe la nord Dealul Ciopeasca şi pe la sud Dealul Ranchinului. Dincolo de obârşia pârâului Cuptoare, la stânga se coboară în cartierul Secu (locul „La Gherga”), iar peste 1 km apar primele case ale cuptorenilor.

Localitatea Cuptoare este amintită în documente din vremea stăpânirii otomane (1554), iar bătrânii spun că satul s-ar fi găsit în locul numit „Gornicrai”, la sud de vatra actuală, pe Valea Sodolului.

În anul 1880, în apropiere (Vf. Piatra Albă), s-a descoperit un tezaur monetar cu piese dacice şi romane.

Din 1968, ca urmare a reformei administrativ-teritoriale a teritoriului naţional, comuna Cuptoare-Secu este desfiinţată, ambele localităţi componente fiind adăugate municipiului Reşiţa.

Impozanta biserică ortodoxă Sfântul Dimitrie a fost ridicată în anii 1928-1931, din contribuţia U.D.R., după planurile arhitectului Victor Vlad.

bis_ort_cuptoareBiserica Ortodoxă Sfântul Dimitrie

În apropiere de Cuptoare se găseşte Avenul din Poiana Gropii, impresionant gol subteran, care a deţinut până în 1974 recordul de adâncime pe ţară la categoria avene. Avenul este cel mai adânc din Banat şi a fost explorat pentru prima dată în anii 1961-1968 de o echipă a cercului speologic reşiţean condusă de Günther Karban.

După 300 m de la biserică în direcţia Văliug, traseul părăseşte şoseaua asfaltată şi urcă pe Dealul Cârşa, pe creştetul căruia, între lapiezuri, tufişuri şi doline, găsim un superb loc de belvedere, spre Valea Baciului şi impunătoarea înălţime Ponor, spre culmea împădurită a Certejului şi platoul Semenicului sau spre Depresiunea Reşiţei.

sat_cuptoareCartierul Cuptoare văzut de pe Dealul Cârşa

Din dorinţa de a facilita tuturor celor interesaţi accesul la informaţii clare legate de municipiul Reşiţa, dar şi pentru că necesitatea unui ghid turistic al Reşiţei a fost atât de acută, am conceput volumul „Trasee turistice prin Reşiţa şi împrejurimi” (autor: Vasile Neagu, ediţia a II-a, Editura Hoffman, 2014), cel mai recent şi nădăjduiesc, cel mai complet ghid al municipiului de pe Bârzava. Întinse pe aproape 12 pagini, traseele 8 şi 9 tratează în detaliu informaţiile expuse sumar în rândurile anterioare (inclusiv toponimia şi legendele locurilor), partea de text fiind completat armonios de hărţi turistice, atât de necesare, în teren.

coperta_resita
primele_pagini_Resita

resita_cuprinstraseu_08traseu_09

harta_cuptoare

Cei interesaţi de procurarea acestui volum, mă pot contacta la: telefon 0744-697-449, e-mail vasneagu@yahoo.com şi banatulmontan@yahoo.com sau îmi pot lăsa un mesaj privat pe profilul de Facebook.

Plimbări plăcute prin municipiul Reşiţa şi împrejurimi!

Anunțuri

3 gânduri despre „Din Lend şi Marginea la Secu şi Cuptoare, în „Trasee turistice prin Reşiţa şi împrejurimi” (ediţia 2014)

  1. Pingback: Din Cuptoare în Centrul Civic prin Valea Baciului şi pădurile Arşiţei şi Budinicului, în „Trasee turistice prin Reşiţa şi împrejurimi” (ediţia a doua, 2014) | Banatul Montan

  2. Pingback: Pe Valea Sodolului, aprilie 2015 | Banatul Montan

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s