Din Centrul Civic pe Dealul Crucii şi Tâlva Ţapului, în „Trasee turistice prin Reşiţa şi împrejurimi” (ediţia a doua, 2014)

Alte două înălţimi reşiţene merită cel puţin o fărâmă din atenţia turiştilor poposiţi pe Valea Bârzavei sau a localnicilor dornici de relaxare şi frumos: Dealul Crucii şi Tâlva Ţapului.

Prima înălţime, Dealul Crucii, reprezintă ultima redută calcaroasă din suprafaţa montană cunoscută sub denumirea de „Sinclinoriul Reşiţa-Moldova Nouă”, retezată din restul ariei cutate de apa râului Bârzava. Se ridică exact în mijlocul depresiunii reşiţene, între cursul Bârzavei şi cel al afluentului său Ţerova, şi este împădurit cu salcâm şi pâlcuri de pin îndeosebi în zonale mai înalte dinspre sud-est şi pe versantul vestic. Este accesibil din toate direcţiile şi veghează parcă Reşiţa de la înălţime, ca un veritabil bastion natural.

A doua înălţime, Tâlva Ţapului, face parte din Munţii Dognecei şi este alcătuită din roci sedimentare carbonifere.

Ambele trasee spre aceste înălţimi pornesc din Piaţa 1 Decembrie 1918, din faţa clădirii Sălii Polivalente. Plimbările sunt uşoare, scurte şi reconfortante.

Pentru a urca pe Dealul Crucii, ne orientăm spre nord-est, în direcţia Oraşului Vechi. Trecem pe sub structura uriaşă a fostului funicular, părăsim piaţa centrală, traversăm Bârzava pe „Podul de la Vamă” şi parcurgem Parcul Cărăşana. Apoi, străbatem succesiv străzile Crişan şi Cloşca prin spatele Casei de Cultură a Sindicatelor, şi trecem pe lângă intrarea în Cimitirul nr. 4-5, unde îşi duc odihna veşnică două personalităţi marcante ale Reşiţei şi Banatului: publicistul Corneliu Diaconovici şi profesorul Alexander Tietz. Drumul devine treptat o potecă care se strecoară anevoios printre colţii calcaroşi ai Dealului Crucii, apoi un drum de pământ, iar panta iniţial uşoară, devine tot mai mare. Pe ultima bucată urcăm pieptiş, dar ieşim foarte iute, după două serpentine pe culmea Dealului Crucii.

Imediat în stânga, remarcăm Crucea lui Herglotz, un monument ridicat de familia Herglotz în memoria evenimentelor din anul 1848, când comandantul brigăzii civile revoluţionare din Reşiţa era George Herglotz. Deşi a beneficiat de lucrări de renovare în anul 2000, monumentul nu se găseşte astăzi în cea mai bună stare, fiind parţial vandalizat.

mon_herglotzCrucea lui Herglotz

După revoluţia de la 1848 şi până pe la 1900 colina s-a numit Dealul Tunului, întrucât în locul crucii era instalat un tun, iniţial pentru apărarea localităţii în vâltoarea evenimentelor din 1848, apoi pentru tragerea de salve la sărbători.

Dealul Crucii găzduia pe flancul sud-estic o carieră de calcar acum multe decenii, iar pe creştet urcau păcurarii cu caprele la păscut. Prin poziţia fantastică în mijlocul municipiului Reşiţa şi altitudinile reduse, Dealul Crucii este accesibil din toate părţile şi întruneşte condiţiile ideale de amenajare complexă ca uriaşă grădină publică.

Dincolo de încărcătura istorică, Crucea lui Herglotz reprezintă un splendid loc de belvedere spre Reşiţă Montană. Sunt vizibile străduţele desfundate cu case mărunte şi prăfuite de lângă uriaşa haldă de steril a combinatului, Valea Ţerovei, ansamblul stradal „Rândurile”, multitudinea de case care pe alocuri urcă din depresiune pe versanţi şi care se contopesc cu spaţiile industriale, impunătoarea catedrală ortodoxă din Piaţa Republicii ş.a., iar dincolo de vatra depresiunii, se văd culmile nordice ale Munţilor Aninei.

casute_haldaCăsuţele de lângă halda de steril

driglovatCartierul Driglovăţ

MuncitorescMuncitoresc2Cartierul Muncitoresc

Pentru a urca pe Tâlva Ţapului, din faţa Sălii Polivalente părăsim Centrul Civic şi parcurgem străzile Spitalului, Lucian Blaga, 24 Ianuarie şi Lupacului, în serpentine, printre casele mărunte ale cartierului Moroasa. Pe măsură ce strada asfaltată suie în versantul estic al Dealului Ciorii, peisajele asupra municipiului devin tot mai cuprinzătoare. Depăşim monumentul numit Stema Lupacului la o încrucişare de drumuri, ieşim din oraşul propriu-zis şi sosim în scurtă vreme în intersecţia numită Crucea Lupacului. Aici, cotim la dreapta în direcţia comunei Ocna de Fier. După câteva curbe largi, drumul ne scoate în apropierea înălţimii finale a Tâlvei Ţapului (426 m), pe care o escaladăm prin feriga bogată.

resita_dela_stemaReşiţa văzută din apropierea Stemei Lupacului

stema_lupacStema Lupacului

talva_tapuluiTâlva Ţapului

Peisajul încântă privirea oricui. Spre sud şi sud-est se înalţă culmile Munţilor Aninei şi ale Semenicului, spre sud-vest, vest şi nord-vest Depresiunea Lupacului şi înălţimile vălurite ale Munceilor Dognecei, iar către est, parţial Depresiunea Reşiţei şi înălţimile ce o mărginesc.

ponor_semenicDealul Ciorii (prim plan), Culmea Ponor (planul secund) şi Culmea Semenicului (ultimul plan)

Pentru a facilita tuturor celor interesaţi accesul la informaţii clare legate de municipiul Reşiţa, dar şi pentru că necesitatea unui ghid turistic al acestei localităţi a fost atât de acută, am conceput volumul „Trasee turistice prin Reşiţa şi împrejurimi” (ediţia a II-a, Editura Hoffman, 2014), cel mai recent şi nădăjduiesc, cel mai complet ghid al municipiului de pe Bârzava. În cuprinsul a 5 pagini, traseele 15 şi 16 prezintă pe larg cele expuse minimal în rândurile anterioare, inclusiv toponimia şi legendele locurilor, partea de text fiind completată armonios de hărţi turistice, atât de necesare în teren.

coper_res_2resita_cuprinstraseu_15 traseu_16Cei interesaţi de procurarea acestui volum, mă pot contacta la: telefon 0744-697-449, e-mail vasneagu@yahoo.com şi banatulmontan@yahoo.com sau îmi pot lăsa un mesaj privat pe profilul de Facebook.

Plimbări plăcute prin municipiul Reşiţa şi împrejurimi!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s