Din Lunca Pomostului în Moroasa şi pe Dealul Ciorii, în „Trasee turistice prin Reşiţa şi împrejurimi” (ediţia a doua, 2014)

Un ultim traseu turistic pe care îl propunem cititorilor în volumul „Trasee turistice prin Reşiţa şi împrejurimi”, porneşte de lângă clădirea Inspectoratului Judeţean de Poliţie al judeţului Caraş-Severin – fântâna arteziană de la intersecţia Str. Moise Groza cu B-dul Alexandru Ioan Cuza, în cartierul Lunca Pomostului. Este un traseu lesnicios şi simplu, care ne familiarizează cu cartierul Moroasa, rânduit în trepte pe înălţimile estice ale Dealului Ciorii (numit şi Dealul Lupacului) şi ridicat din temelie după Al Doilea Război Mondial.coper_res_2

Traversând B-dul Alexandru Ioan Cuza şi continuând pe Str. Sportului, depăşim îndată clădirile Grupului Şcolar Tehnic şi virăm la dreapta, pe scările de la Moroasa. Un scurt urcuş, şi iată-ne lângă în dreptul vechiului Teatru de Vară, pe Str. Petru Maior. Înainte de Revoluţie, aici se organizau periodic spectacole de muzică şi dans, îndeosebi la „1 Mai” când se sărbătorea Ziua Muncii, şi se proiectau filme. Din faţa Teatrului de Vară se deschide o frumoasă privelişte asupra cartierului Lunca Pomostului.

teatr_cinem_varaTeatrul de vară într-o carte poştală din anii ’80

Mai sus de Teatrul de Vară se află Ateneul Tineretului, Palatul Copiilor şi un ştrand. Acest ansamblu de clădiri şi spaţii alcătuiau un adevărat complex cultural-recreativ, extrem de frecventat înainte de 1989.

În stânga clădirii Ateneului Tineretului, în punctul „Ogăşele”, se găsea conform cercetătorilor, misterioasa cetate a Bârzavei (Borzafew). Cetatea este amintită în tipărituri din anii 1370, 1451, 1457, 1500 şi 1597, iar în urma săpăturilor executate în anii ’70 şi ’80 ai secolului trecut, a reieşit că aceasta ar fi făcut parte din curtea feudală a cnezilor din Ţerova, alături de o biserică cu necropolă. Amenajările moderne au şters ultimele rămăşiţe ale întăriturii, amintirea acesteia dăinuind până azi prin legendele şi poveştile bătrânilor locului.

Din dreptul clădirii Teatrului de Vară continuăm la dreapta, depăşim clădirea Camerei de Comerţ şi Industrie Caraş-Severin, intrăm în pădure şi suind versantul abrupt al Dealului din Faţă pe nişte scări de beton, ieşim în 10 minute lângă intrarea într-o unitate militară dezafectată. De aici, însoţim şoseaua asfaltată ce iese din incinta unităţii, urcă două serpentine pe creştetul înălţimii amintite mai sus, după care coboară lin spre sud-vest, până la intersecţia cu drumul judeţean Reşiţa-Oraviţa, la monumentul numit Stema Lupacului. Ultima bucată de drum ne oferă privelişti dragi spre depresiunea reşiţeană (cartierele Lunca Pomostului, Moroasa, Centrul Civic, Valea Domanului, Poiana Golului) cu Dealul Crucii în mijloc, şi spinările rotunjite şi parţial împădurite ale Munceilor Domanului. Peisajul este mirific iarna, când culmea Ponorului se înalţă în zare, deasupra celorlalte, înzăpezită, ispititoare.

resita_dela_stemacc_c_ponorReşiţa văzută de la Stema Lupacului

stema_lupacStema Lupacului

Traversând şoseaua Oraviţei, intrăm pe o străduţă pitorească, care ne călăuzeşte către obiectivul final, spinarea Dealului Ciorii. Trecem pe lângă ultimele case şi sălaşe ale reşiţenilor, când prin pădure, când străbătând petice cultivate şi mici livezi. Panta creşte, drumul pietros se angajează în serpentine largi şi ne scoate pe culmea dezgolită a Dealului Ciorii. Ieşim vreo 30 m de pe drum către dreapta şi urcând uşor prin fâneţe, poposim în pajişte. Suntem cocoţaţi la vreo 450 m înălţime, la capăt de traseu, iar priveliştea superbă ne dezmiardă şi ne farmecă văzul şi sufletul. Plimbându-ne agale prin fâneţele Dealului Ciorii, contemplăm majoritatea cartierelor reşiţene: Lunca Bârzavei (microraioanele I şi II), Lunca Pomostului şi parţial Valea Ţerovei, Moroasa, Centrul Civic, Valea Domanului, Muncitoresc şi Doman. Pitorescul priveliştii este întregit de înălţimile Munţilor Aninei, în parte îmbrăcate cu păduri de stejar.

Resita_CioriiReşiţa văzută de pe Dealul Ciorii

Pentru a facilita tuturor celor interesaţi accesul la informaţii clare legate de municipiul Reşiţa, dar şi pentru că necesitatea unui ghid turistic al acestei localităţi a fost atât de acută, am conceput volumul „Trasee turistice prin Reşiţa şi împrejurimi” (ediţia a II-a, Editura Hoffman, 2014), cel mai recent şi nădăjduiesc, cel mai complet ghid al municipiului de pe Bârzava. În cuprinsul a 7 pagini, traseul 17 prezintă pe larg cele expuse în rândurile anterioare, inclusiv toponimia şi legendele locurilor, partea de text fiind completată armonios de hărţi turistice, atât de necesare în teren.

coper_res_1primele_pagini_Resitaresita_cuprinstraseu_17Cei interesaţi de procurarea acestui volum, mă pot contacta la: telefon 0744-697-449, e-mail vasneagu@yahoo.com şi banatulmontan@yahoo.com sau îmi pot lăsa un mesaj privat pe profilul de Facebook.

Plimbări plăcute prin municipiul Reşiţa şi împrejurimi!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s