Pe urmele lui Camil. La munte, la mare, pe mare și în Circumscripția Oravița (fragment), de Mihai Barbu

Camil Petrescu a fost prozator, dramaturg, poet, filosof dar, din păcate pentru el, a vrut să facă și politică. Candidatul nu a folosit, așa cum s-ar fi cuvenit într-o aprigă luptă electorală, „otrava, pumnalul & parul” ci a recurs la o metodă patentată de Tudor Mușatescu în „Titanic Vals”. În piesa respectivă d. Spirache Necșulescu le spune alegătorilor să nu-l aleagă și ei, de-ai dracului, au făcut exact pe dos (Spirache, biet funcţionar la prefectură, era, potrivit lui Mușatescu, „un personaj compus din familie, slujbă şi cumsecădenie”. De 50 de ani şi mai bine…).

La candidatul Camil, stratagema respectivă nu a funcționat. El a făcut același lucru, prin intermediul ziarului „Țara”, și a fost învins. Ceea ce e de râs, din perspectiva timpului, e că în presa potrivnică scriitorului, Camil era asimilat Întunericului iar contracandidatul său, dl. Costache Nedelcu, era reprezentantul pământean al Luminii. Dl. Întuneric  vs. Dl. Lumină, o înfruntare demnă de Războiul stelelor. Iată apelul către cetățeni formulat de redactori în numele lui Camil:

„Alegători din Cercul Oravița,

Dacă vă plac candidații care făgăduiesc de toate

Dacă vă plac candidații care se sprijină mai mult pe glasul altora decât pe al lor

Dacă vă plac candidații care se înjugă la carul intereselor străine neamului nostru,

Dacă nu vă lipsește nimic,

Dacă trăți în dulce prietenie cu Societatea

Nu votați cu candidatul nostru domnul

Camil Petrescu,

Directorul ziarului Țara

El nu are nevoie de votul celor slabi de îngeri,

El nu are nevoie de votul celor care se lasă atrași de vorbe

El nu are nevoie de votul care nu știu ce vor;

Candidatul nostru

Camil Petrescu

Are nevoie de voturile celor buni, cinstiți și inimoși!”

Un om care intră în politică din partea Întunericului și vrea să mai și câștige ar fi trebuit să lupte, la figurat, „cu otravă, cu pumnalul și chiar cu parul”. Dramaturgii de succes nu erau oameni proști și știau ce vor de la viață, de la scenă și de la femei…

Oravița se află într-un capăt de țară, prin apropierea paralelei 45. Orașul este înconjurat de dealuri scunde precum Tâlvele (cea mare și cea mică), Colilia, Prisaca, Dealul Mare, Lup, Rol, Marila, ce pun în evidență, prin semeția lor pitică, înălțimea relativă a Munților Aninei.

Oravița se bucură de influența climei mediteraneene dar, știm cum am învățat la școală, că vântul „Coșava” nu se joacă și când bate, bate chiar cu 140 km/h. În acest compromis climatic, continental-acvatic, se descurcă onorabil, printre plantele locului și pomii tradiționali, atât arborele pagodelor, castanul comestibil, stejarul și pinul, flora sălbatică din preeria americană, smochinul, magnolia, arborele-mamut originar din California, abanosul, tisa și tuia, dar și alunul turcesc… La Oravița, dacă n-ați știut, ființează cel mai vechi teatru din țară. Clădirea a fost construită, în stil baroc vienez, tocmai în anul 1817. Pentru că Mihai Eminescu a jucat (sau a suflat) pe scena acestuia, orăvițenii au pus, în mod inspirat, numele poetului pe firma teatrului.

Ce oraș frumos! Ce climă minunată! Ce vegetație abundentă! Ce peisaje magnifice! Dar și ce oameni, domnule dragă… Gazeta concurentă, „Banatul românesc”, (vezi nr. 70 din 9 aprilie 1921) îi recomandă lui Camil Petrescu „întoarcerea la o serioasă muncă culturală” și îl acuză că tulbură țăranii „cu fel de fel de bazaconii”. „Banatul…” își exprimă speranța că alegătorii orăvițeni vor alege, în ziua de 24 aprilie 1921, pe postul vacant de deputat din Oravița, „Lumina” și nu „Întunericul”. Adică pe candidatul Costache Nedelcu din partea Partidului Poporului al generalului Averescu și nu pe Camil Petrescu, onorabilul candidat al Opoziției naționale, susținut de deputați, intelectuali, artiști, ziariști, preoți și învățători. Cetățenii din Ciclova Română, Ciclova Montană, Greovăț (azi Greoni, n.n.), Jurova (azi Giurgiova, n.n.), Secaș (azi Secăşeni, n.n.), Vărădia, Torotic (probabil autorul se referă la Forotic, n.n.), Comorâște, Ticvanul Mic și Ticvanul Mare nu s-au lăsat păcăliți de „tenebrosul” Camil Petrescu și au ales „Lumina”. Bravos națiune, halal să-ți fie! „Luminosul” Costache Nedelcu l-a învins, ca în toate filmele pozitive cu happy end garantat, pe reprezentantul „Întunericului”, dl. Camil Petrescu. Acesta s-a întors, spășit, la o serioasă muncă culturală. „După cum știți, nu am nici un fel de avere, nici măcar o garsonieră, așa încât, din când în când, se impune problema chiriei. E neplăcut dar așa e”, i s-a confesat fostul candidat reporterului Vasile Netea.

Divinul Critic a reușit să dreagă busuiocul orăvițan doar din punct de vedere literar & artistic. După două decenii de la „Înfrângerea de la Oravița”, G. Călinescu îi scrie lui Camil o scrisoare prin care îl anunță de intrarea lui oficială în lumină: „Ți-am făcut în carte (e vorba de Istoria literaturii române de la origini și până în prezent) un capitol magnific, pe care ca scriitor îl meriți, dar ca amic nu prea. Dar, în fine… Numai să scape de cenzură și celelalte” (G. Călinescu către Camil Petrescu, la 30 noiembrie 1940). Textul călinescian a scăpat de cenzură dar contemporanii nu l-au perceput pe Camil ca-n Istoria „amicului” său: „Cred că sunt tăgăduit cu o sinceritate fără margini și încearcă să-i spui d-lui Neagu Rădulescu, scriitor mi se pare și d-sa, de pildă sau altuia ca el, că eu sunt scriitor, să vezi ce se întâmplă. Nu-și mai poate ține omul râsul. Nu-i vine să creadă și pace!…”

Despre legislatura lui Costache Nedelcu și faptele lui parlamentare n-a rămas nimic. Am căutat, pentru finalul acestui reportaj, o cât de mică știre despre „Omul luminii” care l-a răpus pe Camil. Am găsit, după asidue cercetări pe rețelele de socializare, un anume Costache Nedelcu. Omul e din Bacău, nu are nici o legătură nici cu Oravița, nici cu Averescu, nici cu parlamentul, nici cu Camil. Dar, cu toate astea, are în dotare un telefon fix. Nu multă lume, în secolul XXI, se mai poate lăuda cu așa ceva.

Autor: Mihai Barbu

Fragment extras din revista „Argeş”, anul XV, nr. 3, martie 2016

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s