Schiţă despre masivul bănăţean (de Alfred Ginzkey, Oraviţa)

Teritoriul, format din comitatele Timiş-Torontal şi Caraş-Severin, atât de bogat în comori ale naturii, să mărgineşte la est cu şirul muntos – aşa numitul masiv bănăţean, care se poate considera în acelaşi timp ca despărţitoare de apă şi de regiune a Ardealului învecinat.

Este o regiune muntoasă mijlocie, care se ridică din şesurile Timişului – formând între Lugoj şi Caransebeş coline, cari apoi se înalţă treptat – atingând la Văliug în muntele „Semenic” înălţimea cea mai mare, de 1.440 m asupra etiagiului mării.

Acesta este şi unicul punct în care vegetaţiunea are un caracter subalpinic.

Munţii urmează linia dela nord la sud, care între Moldova şi Orşova este întreruptă de Dunăre, aflându-şi apoi continuarea în Serbia spre Balcan.

Bogăţia pădurilor acestor munţi a adus până în present economiei forestiere însemnate resurse; dar adevărata caracteristică a acestor munţi este bogăţia variată a zăcămintelor în minereuri.

Formaţiunea geologică – anume cea plutonică – ne dovedeşte, cum că o bună parte a munţilor, mai ales la Oraviţa şi Moldova – sunt de origină vulcanică.

Un şir întreg de vulcani se pare a fi fost aici în funcţiune, cari apoi prin erosiune şi denudaţiune au fost treptat reduşi la o zonă ce în present formează enorme mase de piatră eruptivă ca granit, symit, diorit etc.

Exploatări miniere par a fi fost început de timpuriu în această regiune muntoasă a Banatului, aşa că se găsesc urme încă de pe timpul românilor între Ocna şi Dognecea la „Cracu de aur”, la Oraviţa în „Königsegg” etc. şi de pe timpul turcilor în minele de aramă la Ciclova.

Până la 1854 s’au făcut exploatări atât de particulari cât şi din partea Aerarului, de la care dată apoi, U.D.R. de azi, prin cumpărare a intrat în posesiunea domeniilor de exploatare. Se pot exploata aici cărbuni de piatră, fer, aramă, aur şi argint.

Regiunea minieră începe la nord de Ocna de Fer întinzându-se spre sud peste Dognecea, Oraviţa, Ciclova, Sasca până la Moldova.

Zăcămintele principale ale cărbunelui de piatră (lyas) să găsesc în regiunea Steierdorf-Anina, având con­tinuarea cu mai mici sau mai mari întreruperi peste teritoriul Almajiului către sud până spre Dunăre.

Analisele făcute au dovedit că acest cărbune de piatră este de o calitate excelentă şi poartă concurs cu cărbunele de Silezia.

La Dognecea şi Ocna de fer se găseşte magnetit şi hematit exce­lent, care este prelucrat în cuptoa­rele (furnalele) dela Reşiţa; se mai găseşte aici: zinc (blendă), aramă şi bismut.

Oraviţa era odată renumită prin bogăţia zăcămintelor ei în aur şi argint, din cari s’au retras pe tim­puri cantităţi considerabile. … După datele din „Metalurgia” lui Dr. Karsten Ber­lin, a furnisat argint … o producţiune de 2572.55 kg. Prin proce­dura greoaie şi neraţională a estragerei de pe timpurile acelea, o bună parte de argint a rămas neetras din minereuri. Cu mijloacele de estragere perfecţionate de azi desigur că s’ar fi putut ajunge la o producţiune cu mult mai mare.

Afară de aur şi argint, să mai găseşte în ţinutul Orăviţei fer şi aramă.

Sasca a fost centrul de estragere pentru aramă; dar şi aici ca şi la Oraviţa estragerea lăsa mult de dorit.

În „Erdgeschichte” a lui Neumayer, este amintită şi lăudată bogăţia zăcămintelor de aramă din regiunea Sasca, în special structura geologică interesantă a acestor zăcăminte.

Cu Moldova, punctul cel mai de sud al masivului bănăţean să’ncheie regiunea de exploare minieră a Banatului. La Moldova se găsesc zăcăminte bogate în minereuri de aramă şi sulfuri; în cantităţi mici mangan şi fer. Timp îndelungat a fost în funcţiune aici o fabrică de acid-sulforic, care deasemenea din motive neînţelese a fost părăsită.

Cu toată bogăţia zăcămintelor în diverse minereuri şi metale preţioase a acestor regiuni, activitatea minieră să reduce în present la estragerea cărbunelui şi a ferului.

Cauza părăsirei majorităţei întreprinderilor miniere a fost în parte iarăşi insuficienţa procedurei de prelucrare a materialului exploatat; pe dealtă parte conducerea lucrărilor, care n’a fost întotdeauna în mânile cele mai competente. Negreşit şi interese şi ambiţiuni personale s’au pus în calea desvoltărei acestor întreprinderi a unei regiuni atât de recunoscute.

O iniţiativă pricepută, sprijinită de capital şi de conducere bună, ar readuce această regiune la înflorire, care prin diferite întreprinderi ar asigura în acelaşi timp şi o existenţă corespunzătoare la o bună parte a populaţiei din acest ţinut.

Escursioniştii amatori de minerale pot găsi în aceste ţinuturi preţioase exemplare pentru îmbogăţirea colecţiei lor; o variaţie cum rar să găseşte în alte ţinuturi, după cum arată în fine şi nomenclatura alcătuită la încheiere etc.

Chalcosit, Tremolit, Apophyllit, Dezmin, Cuprit, Arzen, Granat, Fluorit, Malathit, Azurit, Chrysokol, Chalcantit, Calcit, Auripigment, Realgat, Chalcosin, Cerussit, Sucithonit, Serpentin, Augit, Chalcopyrit, Pyrosulit, Psylometan, Magnetit, Ludwigit, Wulfenit, Melantezit, Wollastonit, Veznoian, Dacit, Opal, Iaspopal, Bol, Caolin, Asbesth etc.

***

Autor: Alfred Ginzkey

Sursa: revista ilustrată „Banatul”, nr. 4, aprilie, anul 1926, pag. 42-44

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s