Monumente închinate lui Eftimie Murgu (fragment, de Gheorghe Jurma)

După Marea Unire din 1918, bănăţenii s-au aplecat mai mult asupra propriei lor istorii, pentru a argu­menta contribuţia specifică la marea istorie naţională. În perioada inter­belică s-au dus adevărate bătălii pentru promovarea şi cinstirea valo­rilor bănăţene, ceea ce a determinat crearea unor instituţii, tipărirea unor cărţi, ridicarea unor monumente. În ce-l priveşte pe Eftimie Murgu (1805-1870), două evenimente marchează epoca: ridicarea unui monument din bronz la Bozovici, în centrul Văii Almăjului, în 1929, şi aducerea osemintelor în ţară şi reînhumarea lor la Lugoj, nu departe de Câmpia Libertăţii, în 1932.

Portretul lui Eftimie Murgu (Biblioteca Academiei Române), sursa: Gheorghe Jurma

Pentru monumentul de la Bo­zovici, iniţiativa aparţinuse Reuniunii culturale „Traian Doda” din Bozovici (înfiinţată în 1927). În adunarea generală din 25 februarie 1928, membrii reuniunii hotărăsc să ridice un monument marelui revoluţionar Eftimie Murgu, demarând ample acţiuni de popularizare, de colectare de fonduri. Un destul de important sprijin l-a dat „Curierul Banatului”, publicaţie editată de almăjanul Iancu Conciatu, care a tipărit apeluri, precum cel al lui Vasile Goldiş, o personalitate importantă, apreciată din perioada marilor bătălii pentru Unire. „Marele nostru înaintaş se va întoarce astfel în Ţara Almăjului înspre obârşia rădăcinilor sale pământeşti. Şi astfel, Banatul va primi cea dintâi statuie a lui Eftimie Murgu, neînfricatul luptător pentru libertatea sufletului românesc…”, scria Vasile Goldiş, la începutul anului 1929.

Monumentul a fost realizat de sculptorul Oscar Han (1891-1976), cu­noscut pentru câteva mari reuşite în acest gen, precum monumentul lui Eminescu (de la Timişoara, Băile Herculane, Moldova Nouă). Artistul este consecvent preocupat ca masi­vitatea volumelor să transpună valorile portretului fizic şi moral al perso­nalităţii căruia îi dedică lucrarea.

              Bustul lui Eftimie Murgu din comuna Bozovici (judeţul Caraş-Severin)

Bustul lui Eftimie Murgu a fost dezvelit în ziua de 28 aprilie 1929 în parcul central din Bozovici. A fost o zi grandioasă în care almăjenii din toate satele acestei regiuni au ţinut să fie prezenţi la marea festivitate. Corurile din Anina, Dalboşeţ, Oraviţa, Mercina, Bozovici, Grădinari, Iablaniţa, reunite sub bagheta lui Ion Vidu — reputatul compozitor şi dirijor lugo­jean –, au cântat „imnul lui Eftimie Murgu”. A avut loc Congresul despăr­ţământului din Banat al ASTREI, în prezenţa lui Vasile Goldiş, cel care a prezidat, de altfel, festivităţile. Profesorul Gheorghe Bogdan-Duică (1866-1984) a expus viaţa şi opera lui Eftimie Murgu, prefigurând o importantă carte dedicată gândito­rului bănăţean, prima monografie, apărută, din păcate, aproape un deceniu mai târziu (1937), după moartea istoricului clujean.

Pentru acest moment ziarul „Curierului Banatului” a tipărit un număr festiv. Între textele publicate se află o scrisoare a poetului Octavian Goga, în care se spune: „Nu ştiu dacă voi putea fi de de faţă la dezvelirea monumentului lui Eftimie Murgu, ştiu însă că în acea zi de primăvară sufletul românesc integral va face un popas la Bozovici, unde se înlătură vălul uitării de pe fruntea unui mare precursor. Prin toată frământarea lui ne-a vorbit nu numai conştiinţa unui paznic de poartă al românismului, ci şi glasul de apostol care despică negura vremii crezând în zorii biruinţei…”.

Ecourile în presă au fost pe măsură: de la „Curierul Banatului” la „Foaia diecezană” din Caransebeş, de la „Semenicul” lugojean la „Analele Banatului” din Timişoara.

Bustul este plasat astăzi la întretăiere de drumuri, poate pentru a fi mai vizibil. La un moment dat, cum s-a întâmplat şi în alte cazuri, după 1990, a fost furat pentru a fi valorificat „financiar” de oameni fără minte, dar a fost recuperat şi reaşezat la locul său de veghe. Fără asemenea monumente nu rememorăm îndeajuns trecutul, dar nu înţelegem bine nici viitorul…

Întotdeauna marilor personalităţi li se închină monumente în bronz ori în piatră, ca recunoştinţă pentru viaţa şi opera lor. Asemenea monu­mente au valoarea simbolică a unor repere şi a unor turnuri de veghe, fiind pentru comunităţi deopotrivă legături cu trecutul şi punţi spre viitorul pe care-l întreţin acestea.

În 1968 se inaugurează la Lugoj o statuie a tribunului paşoptist, în amintirea marilor momente din vara lui 1848 când Murgu a fost proclamat căpitanul suprem al Banatului. Sculptorul timişorean Victor Gaga (1930-2003), creator de şcoală în oraşul de pe Bega, a realizat o statuie monumentală, de 3 metri, sugestivă pentru figura şi temperamentul revoluţionarului bănăţean. Peste 5 ani o statuie i se ridică la Făget. De asemenea la Blaj.

                       Bustul lui Eftimie Murgu din oraşul Făget (judeţul Timiş)

La Timişoara există două busturi: unul este plasat lîngă Prefectură şi îl are ca autor pe sculptorul Arthur Vetro, timişorean, dascăl la Academia de Arte din Cluj (1919-1992); altul este în faţa liceului care i-a purtat numele (autor: Silvia Belmega), după cum aflăm dintr-o documentată cercetare a lui Constantin C. Gomboş.

La Reşiţa şi, mai întâi, la Rudăria, artistul plastic Petru Comisarschi a realizat două efigii reprezentându-l expresiv pe Eftimie Murgu. Cea dintâi a fost modelată, turnată, patinată la UCM Reşiţa şi inaugurată la 1 mari 1970. A doua datează din octombrie 1996. Pe soclul din centrul Rudăriei (pe care iniţial era efigia lui Comisarschi) se înalţă acum bustul realizat de Cristian Breazu.

P. Comisarschi ne-a comunicat că în muzeul din Chişinău există un bust al lui Eftimie Murgu, executat din lemn patinat. Mai amintim, de asemenea, tablouri, precum cele semnate de pictorii Silviu Creţu-Orăviţan sau Traian Baia.

***

Fragment extras din volumul „Eftimie Murgu – un portret pentru eternitate”, autor Gheorghe Jurma, apărut la Editura Tim din Reşiţa în anul 2009

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s