Despre Eftimie Murgu (de Octavian Răuţ)

Despre Eftimie Murgu s-a scris mult şi adeseori contra­dictoriu, poate şi din cauză că personalitatea acestui „om visător şi periculos” nu putea fi, cu uşurinţă, cuprinsă în cadrele strîmte ale unor opinii de multe ori precon­cepute, din trecut.

Gîndurile şi faptele lui erau, pentru mulţi, aşezate dincolo de epoca în care aveau a se împlini şi de aceea au intrigat pe unii sau i-au depăşit pe alţii. Ele au stîrnit ură, au deslănţuit patimi şi n-au aflat dreapta înţelegere decît la cei care însetaţi de adevăr şi libertate l-au pur­tat în triumf pe străzile Budapestei şi Lugojului.

Drama lui a fost cea a tuturor înainte mergătorilor şi uitarea care i-a adumbrit anii de după revoluţie pare sa fi fost unda marilor viituri ce aveau a asemui pămîntul zdrelit de incandescenţa şuvoaielor de lăuntrică lavă.

Tăria lui a fost cea a piscurilor mîndru sumeţite jur împrejurul Ţării Almăjului, şovăielile lui, cele ale Nerei ce-şi îndoaie cursul pentru a despica zidul de piatră care-i zăgăzuieşte calea spre liniştea şesurilor iar visele lui au fost ţipătul şoimului vestitor de dalbe zori.

Peste vitregia vremurilor şi vrajba oamenilor el a călcat cu pasul rar şi cumpănit al păcurariului din Almăj care cu straiţa în spate suie coasta la nămăile de la sălaş. Şi-a înfruntat duşmanii cu temeritatea strămo­şilor care la începutul secolului al XV-lea au refuzat să recunoască autoritatea marelui maestru al ordinului teuton iar la sfîrşitul secolului al XVIII-lea răspund dîrz împăratului de la Viena că nicidecum nu voiesc a-i sluji ca ostaşi.

Dacă înspre amurg a ostenit, a fost fiindcă toată viaţa a purtat în spate chinul atîtor veacuri de obidă şi amar iar dacă stingerea i-a fost neştiută; a fost fiindcă asemenea fagului bătrîn de pe Tîlva Znamănului s-a trecut întru cele netrecătoare cu sentimentul împlinirii sale.

Paginile ce urmează acestor rînduri sînt rodul trudei a două condeie care cu îndestulă sîrguinţă şi cuvenit discernămînt s-au aplecat asupra a tot ce s-a scris pînă acum despre el care „i-a îndemnat pe iobagi contra celor bogaţi”. Selectînd cu grijă aspectele majore din noianul de fapte şi opinii, autorii s-au străduit să evoce, cu acribia omului de ştiinţă şi pasiunea celui legat de trecutul Banatului o viaţă petrecută în slujba unor idea­luri scumpe din totdeauna poporului român.

Omul şi fapta apar ca un tot care îngemănat cu aspiraţiile contemporaneităţii îşi află tăria în dreptatea cauzei pentru care luptă. Apărător al originii latine a românilor, dascăl de filozofie la Iaşi şi Bucureşti unde a participat activ la mişcarea revoluţionară despre care N. Bălcescu spunea că a urmărit mîntuirea poporului prin popor, Eftimie Murgu, reîntors în Banat, ca apă­rător al ţăranilor şi potrivnic nemeşilor, intră în per­manent conflict cu stăpînirea străină şi din temniţă în temniţă ajunge la Budapesta de unde este eliberat în aprilie 1848.

Viguroasa lui prezenţă în vâltoarea revoluţiei este în­făţişată într-o suită de imagini care evidenţiază fermi­tatea luptătorului de pe baricade şi principialitatea gînditorului. Cu multă sensibilitate şi profundă înţelegere, autorii au poposit asupra ultimei perioade din viaţa celui care la puţin timp după înăbuşirea revoluţiei din Transilvania şi Banat este din nou întemniţat şi avea să închidă apoi ochii printre străini, departe de cei pentru care s-a jertfit.

Mai mult decît un îndreptăţit omagiu, cartea ni se pare a fi un cald îndemn de a ne apropia cu pietatea cuvenită de toţi cei care în zbuciumata noastră istorie n-au pregetat a-şi pune întreaga viaţă în slujba cauzei nobile a luptei poporului român pentru libertate na­ţională şi dreptate socială.

***

Prefaţă şi fotografie extrase din volumul „Eftimie Murgu”, autori I. Popa şi V. Zaberca, Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa, 1976

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s