galerie Legat de debitele unor cascade din arealul carstic al Banatului Montan (partea I – Cascadele Beuşniţei)

Am văzut, în ultimii ani, foarte multe opinii (și mai ales serioase dezamăgiri), ale turiștilor, legate de debitul Cascadei Bigăr din Munții Aninei (județul Caraș-Severin), dar și de debitele altor cascade din zona carstică a Munților Banatului. Cum că, respectivii turiști ar fi venit prin Banat și ar fi găsit cascadele fără apă sau cu foarte puțină apă, deci nu ca în poze. Am considerat prin urmare, că, unele precizări sunt (poate) binevenite pentru alți potențiali vizitatori care nu au ajuns deocamdată pe acolo.

Lumea nu cunoaşte ori nu ia în seamă un lucru foarte important, şi anume că, toate căderile de apă din arealul carstic al Munţilor Banatului sunt mirobolante numai în perioadele cu exces de umiditate. Aceste intervale prezintă variaţii de la an la an, dar sunt, de regulă, cuprinse între sfârşitul lunii februarie şi luna iunie, şi, între sfârşitul lunii noiembrie și finalul lunii decembrie.

Pentru prima perioadă, cele mai mari debite se formează mai cu seamă în lunile aprilie-mai. Este perioada când cantitatea de apă rezultată din topirea zăpezilor coroborată cu cea acumulată din căderile de precipitații umple golurile din substratul calcaros, compensează şi depăşește pierderile de apă în albii, favorizează scurgerea pe versanți și sporește debitele în râuri, transformând implicit fiecare cascadă într‑o minune a naturii.

Pentru a doua perioadă, debitele mari se datorează ploilor târzii de toamnă, asociate unor temperaturi relativ ridicate în luna decembrie, care favorizează topiri vremelnice ale zăpezilor din munţi.

În cazul Cascadei Bigăr, o parte din debit este captat de păstrăvăria situată la cca. 750 m în aval de spectaculoasa cădere de apă.

Nu este de omis faptul că, în anumiți ani, în lunile decembrie, ianuarie şi februarie, unele dintre cascadele bănățene pot fi găsite complet sau aproape complet înghețate.

Așadar, ca să nu-și piardă bunele păreri sau sentimente despre frumoasele cascade bănățene, şi să le admire atunci când au multă apă, le recomandăm turiștilor să vină prin Banat în perioadele menționate mai sus. Chiar și atunci, nu există garanția că cei ce vin le vor prinde în toată splendoarea, întrucât regimul climatic (temperaturi și precipitații) variază de la an la an. Rezultă că o bună informare în perioada premergătoare unei plimbări pe la cascadele bănățene, mai ales dacă vizitarea acestora nu este inclusă într-un traseu turistic cu mai multe obiective, este mai mult decât oportună.

Pentru a ilustra cu maximă elocință cele spuse mai sus, oferim în continuare mai multe fotografii cu principalele căderi de apă din carstul bănăţean, în diverși ani, luni și anotimpuri.

Întrucât s-au adunat foarte multe poze, inclusiv de la dragii noştri colaboratori, în acest material ne ocupăm numai de cascadele Beuşniţei cuprinse între vărsarea râului Beuşniţa în Bei şi cascada mare a Beuşniţei. Această bucată de râu reprezintă o succesiune neîntreruptă de cascade, mai mult sau mai puţin sesizabile şi atractive, în funcţie de debitul râului Beuşniţa. Astfel, în aprilie 2013 şi în februarie 2019, la debite medii spre mari, am distins nu mai puţin de 10 căderi de apă, clare, deosebit de frumoase, pe acest tronson de râu. La ape mici, majoritatea trec aproape neobservate, iar la ape mari, curgerea este vijelioasă, cu mici excepţii, cascadele neavând o valoare peisagistică proprie.

Aşadar, urmează să vedem poze de la Cascadele Beuşniţei, formate în salbă pe râul cu acelaşi nume, afluent al râului Bei, în Munţii Aninei şi, protejate în cadrul Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa şi a Rezervaţiei Naturale Cheile Nerei – Beuşniţa).

1. Cascada Beuşniţa-Bei

Este cascada formată la confluenţa râurilor Beuşniţa şi Bei, la numai câţiva metri în aval de locul unde excesul de apă care iese din Lacul Ochiul Beiului conferă caracter permanent de curgere râului Beiul Sec şi îi schimbă denumirea în Bei. Cascada nu este foarte mare, dar crăiniceşte turiştilor ceea ce se prefigurează în amonte pe râul Beuşniţa.  Cascada Beuşniţa-Bei (iunie 2006, foto: Cristian Georgescu)

Cascada Beuşniţa-Bei (iulie 2009)

Cascada Beuşniţa-Bei (martie 2010, foto: Iosif Chiran – Speo-Caraş Oraviţa)

Cascada Beuşniţa-Bei (mai 2010)

Cascada Beuşniţa-Bei (aprilie 2011)

Cascada Beuşniţa-Bei (august 2011)

Cascada Beuşniţa-Bei (aprilie 2012, foto: Iosif Chiran – Speo-Caraş Oraviţa)

Cascada Beuşniţa-Bei (iulie 2012)

Cascada Beuşniţa-Bei (aprilie 2013)

Cascada Beuşniţa-Bei (mai 2015, foto: Ciprian Floare)

Cascada Beuşniţa-Bei (iunie 2016, foto: Petre Dalea)

Cascada Beuşniţa-Bei (august 2016)

Cascada Beuşniţa-Bei (decembrie 2016, foto: Daniel Humelnicu)

Cascada Beuşniţa-Bei (mai 2017, foto: Mirela Nicolae)

Cascada Beuşniţa-Bei (aprilie 2018, foto: Adrian Marcovnicov)

Cascada Beuşniţa-Bei (ianuarie 2017, foto: Sanda Bucinschi)

Cascada Beuşniţa-Bei (ianuarie 2019, foto: Sanda Bucinschi)

Cascada Beuşniţa-Bei (februarie 2019)

Beuşniţa-Bei (aprilie 2019, foto: Mirela Nicolae) Beuşniţa-Bei (mai 2019, foto: Vasile Citea)

2. Beuşniţa în trepte

Chiar dacă tot cursul de apă al Beuşniţei este o succesiune neîntreruptă de trepte, ne referim aici la sectorul râului situat imediat în amonte de confluenţa cu Beiul, care se prezintă sub forma unei cataracte, adică un şir de mici căderi de apă, cu curgere zgomotoasă şi înspumată la ape mari, liniştită la ape mici, când curge pe principalele făgaşe şi umple gururile dezvoltate în patul gros de tuf calcaros.

Treptele Beuşniţei (mai 2010) Treptele Beuşniţei (aprilie 2011) Treptele Beuşniţei (august 2011)

Treptele Beuşniţei (aprilie 2012) Treptele Beuşniţei (iulie 2012) Treptele Beuşniţei (aprilie 2013) Treptele Beuşniţei (august 2016) Treptele Beuşniţei (mai 2017, foto: Mirela Nicolae) Treptele Beuşniţei (februarie 2019)

3. Cascada Beuşniţei I

Numită şi Cascada Beuşniţei sau Cascada Mare a Beuşniţei, este cea mai mare, promovată, cunoscută, vizitată şi admirată cădere de apă de pe râul Beuşniţa. Nu are nevoie de multă prezentare, dar are importante variaţii de debite, după cum reiese şi din poze.

Cascada Beuşniţei I (iunie 2006, foto: Cristian Georgescu) Cascada Beuşniţei I (ianuarie 2009, foto: Silviu Cheva – Banatul Montan)Cascada Beuşniţei I (mai 2009, foto: Silviu Cheva – Banatul Montan)

Cascada Beuşniţei I (iulie 2009)

Cascada Beuşniţei I (martie 2010, foto: Iosif Chiran – Speo-Caraş)

Cascada Beuşniţei I (mai 2010) Cascada Beuşniţei I (aprilie 2011) Cascada Beuşniţei I (august 2011)

Cascada Beuşniţei I (aprilie 2012, foto: Iosif Chiran – Speo-Caraş) Cascada Beuşniţei I (iunie 2012, foto: Cristian Georgescu) Cascada Beuşniţei I (iulie 2012, foto: Cristian Georgescu)

Cascada Beuşniţei I (iulie 2012)  Cascada Beuşniţei I (aprilie 2013)

Cascada Beuşniţei I (iunie 2013, foto: Felicia Farcaş) Cascada Beuşniţei I (ianuarie 2016, foto: Petre Dalea)

Cascada Beuşniţei I (august 2016)

Cascada Beuşniţei I (octombrie 2016, foto: Iosif Chiran – Speo-Caraş Oraviţa)

Cascada Beuşniţei I (ianuarie 2017, foto: Sanda Bucinschi)

Cascada Beuşniţei I (mai 2018, foto: Sanda Bucinschi)

Cascada Beuşniţei I (martie 2018, foto: Sanda Bucinschi)

Cascada Beuşniţei I (aprilie 2018, foto: Cristian Georgescu) Cascada Beuşniţei I (aprilie 2018, foto: Adrian Marcovnicov)

Cascada Beuşniţei I (ianuarie 2019, foto: Sanda Bucinschi) Cascada Beuşniţei I ( februarie 2019)  Cascada Beuşniţei I (aprilie 2019, foto: Mirela Nicolae) Cascada Beuşniţei I (mai 2019, foto: Vasile Citea)

4. Cascada Beuşniţei I – treapta superioară

Uneori, dacă ne cocoţăm pe versantul drept al râului Beuşniţa înspre amonte, pe lângă cascadă, observăm deasupra cascadei mari a Beuşniţei o a doua treaptă, care e un soi de cascadă de sine stătătoare la ape mici spre medii. Iată şi câteva fotografii.

Cascada Beuşniţa I – treapta superioară (august 2011) Cascada Beuşniţa I – treapta superioară (august 2016) Cascada Beuşniţei I – treapta superioară (aprilie 2018, foto: Adrian Marcovnicov) Cascada Beuşniţei I – treapta superioară (februarie 2019)

***

Le mulţumesc colaboratorilor pentru ajutorul dat, constând în fotografii şi indicaţii, oameni care au înţeles ce înseamnă pasiunea mea pentru Banatul natal, materializată prin acest site: Cristian Georgescu, Iosif Chiran, Ciprian Floare, Petre Dalea, Daniel Humelnicu, Mirela Nicolae, Adrian Marcovnicov, Sanda Bucinschi, Vasile Citea, Silviu Cheva şi Felicia Farcaş.

În speranţa că am ajutat turiştii care vor să viziteze unele cascade din arealul carstic al Munţilor Banatului în alegerea celei mai potrivite perioade, vom reveni cu partea a doua, cu imagini ale cascadelor Beuşniţei II şi III peste timp.

Mai multe detalii despre toate aceste cascade (în particular) şi despre Munţii Aninei (în general) puteţi găsi în două consistente volume, unul apărut, altul în curs de apariţie, cu detalii disponibile aici şi aici.

Reclame

3 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s