galerie Interpreţi şi muzică populară din Banat pe vechi plăci de vinil (anii 70-80)

Într-o amplă operaţiune de curăţenie şi înnoire, scotocind printre plăcile de pick‑up pe care le mai am la Reşiţa, am descoperit  amintiri (pentru a câta oară!) şi am trăit emoţii atât de plăcute şi senine, fărâmele unor vremuri aproape uitate, cărora eu prefer să le spun „de demult”.

Aceste discuri de vinil existau înainte de momentul 1989, şi mulţi ani după aceea, în fiecare cămin, cel puţin la oraş. Erau ca milieul cu peştele de sticlă de pe televizorul cu lămpi şi cadru de lemn sau ca bibelourile şi cristalele înghesuite în vitrină pentru a fi, pe cât posibil, ferite de ineluctabila foiţă de praf.

Discurile erau de trei dimensiuni, fiecare dintre acestea utilizând altă viteză de rotaţie pentru redarea conţinutului imprimat. Cele cu diametrul cel mai mic aveau imprimate câte două cântece pe fiecare parte, iar cele medii şi mari până la patru cântece.

Între cele câteva zeci de plăci imprimate cu muzica cea mai diversă, am regăsit mult folclor din Banat şi din alte zone ale ţării, dar şi muzică uşoară, romanţe, folk, pop, rock etc. din ţară şi străinătate.

De data aceasta colecţia a scăpat modernizării plănuite, plăcile parţial zgâriate sau ondulate, cu coperţile din cea mai simplă hârtie, unele rupte, tocite, şterse, altele deformate după propriile ondulări şi dimensiuni, ascultabile sau ba, au fost păstrate ca exponate de muzeu.

Pentru amintirea unor interpreţi bănăţeni şi a muzicii lor uluitoare, redau mai jos câteva fotografii cu aceste discuri, însoţite de unele sumare precizări despre cântăreţi sau discul în cauză, acolo unde acest lucru a fost cu putinţă.

În cazul unora, internetul nu abundă în informaţii şi detalii, ba din contră. Şi nu pe toate discurile este trecut în clar anul apariţiei acestora.

Luca Novac

Este născut în anul 1941, în localitatea Var, comuna Obreja, judeţul Caraş‑Severin. Provine dintr-o familie de muzicieni, fiind unul dintre cei mai mari taragotişti români.

Discurile sunt probabil din anii ’70-’80.

Dintre titlurile pieselor care amintesc de locurile bănăţene pe aceste discuri, amintim: „Doină din Almăj”, „Doină de pe Valea Bistrei”, „Joc «de doi» din Dalci”, „Ardeleana de la Maciova”, „Brîul de pe Almăj”, „Hora de la Petroşniţa”, „Brîul de la Bozovici”, „Doiul de la Zerveşti”, „De doi ca la Borlova” şi „Joc de pe Valea Timişului”.

Dumitru Constantin

S-a născut în 1937 în localitatea Beregsăul Mare, comuna Săcălaz, judeţul Timiş. A participat de timpuriu la rugile și manifestările artistice desfășurate la Căminul Cultural din localitatea natală şi nu numai. Din anul 1961 a început să cânte cu Orchestra Radioteleviziunii Române, devenind apoi solist al Ansamblului Ciocârlia şi mai târziu, membru al Ansamblului „Rapsodia Română”. A decedat în anul 2015.

Discul este probabil din anii ’70, iar între cântecele care amintesc de dragi locuri bănăţene amintesc „Fetele din Beregsău” şi „Deasupra de Reşiţa”.

Valeria Toader

S-a născut în localitatea Brănești, oraş Făget, judeţul Timiș, în anul 1939, iar mai târziu s-a stabilit la Anina. A înregistrat primele cântece la Radio Bucureşti în anul 1967.

Discul este probabil de la începutul anilor ’70. Al treilea cântec de pe placă este „De la Oraviţa-n sus”.

Rodica Dima

S-a născut la Timişoara, în anul 1942, într-o familie de muzicieni.

În anul 1957 se înscrie la Liceul de Muzică, iar trei ani mai târziu participă la Festivalul Tineretului de la Bucureşti unde a obţinut premiul I.

În anul 1961 a imprimat primele cântece la Radio Timişoara. Apoi, colaborează, cântă și înregistrează cu Orchestra Populară Radio Bucureşti şi devine solistă a Orchestrei „Doina Banatului” din Caransebeş, unde cântă alături de Maria Tănase, Lucreţia Ciobanu, Angela Moldovan, Ion Luican, Maria Lătăreţu etc.

Revenită la Timişoara, Rodica Dima şi-a continuat activitatea artistică în perioada 1979-1989, prin colaborări cu cele mai renumite orchestre din ţară: filarmonicile populare din Arad, Cluj, Bistriţa, Oradea, Zalău.

S-a stins din viaţă în anul 2017.

Discul datează de la debutul anilor ’70.

Mariana Drăghicescu

S-a născut în anul 1952 în localitatea Prisăcina, comuna Cornereva, județul Caraș-Severin. A fost numită de Tiberiu Ceia „Privighetoarea Banatului”.

A studiat canto popular şi a cântat încă din copilărie, în cadrul Casei de Cultură din Băile Herculane.

A colaborat cu Orchestra „Lazăr Cernescu” din Caransebeș, după care s-a alăturat Orchestrei Banatul din Timișoara. A efectuat numeroase turnee naţionale, participând la festivaluri și concursuri de muzică populară, la care a fost recompensată cu mai multe premii. A imprimat cântece la Radio Timișoara, Radio Bucureşti şi la casa de discuri Electrecord.

A decedat în anul 1997 în Toronto, Canada.

În memoria sa, începând cu anul 1998, se organizează Festivalul „Mariana Drăghicescu”, concurs național de interpretare vocală, care se adresează soliștilor cu vârste între 16 și 30 de ani.

Discurile sunt probabil din anii ’70.

Achim Nica

S-a născut în anul 1930 în localitatea Obreja, judeţul Caraş-Severin.

A cântat de mic, dar cariera muzicală a început-o abia de la vârsta de 30 de ani.

În perioada 1965-1975 a activat la Orchestra „Doina Banatului” din Caransebeş. A cântat în spectacole ţinute în numeroase turnee în țară şi Banatul sârbesc.

Din anul 2001 este cetăţean de onoare al municipiului Bucureşti. A trecut în nefiinţă în 2012.

Discurile sunt probabil din anii ’70. A doua piesă de pe primul disc  se intitulează „Fetele de prin Banat”.

Marinca Trifu

Discul este probabil din anii ’70. Titlurile pieselor amintesc de locuri din apropierea Reşiţei: „Ardeleana din Bărbosu”, „Joc «de doi» de la Fîrliug”, „Joc «de doi» din Bocşa”, „Brîu din Tîrnova” şi „Joc «de doi» din Reşiţa”.

Petrică Vasile

Discul datează probabil din anii ’70. „Ardeleana de la Moniom”  sau „Joc de doi de la Bucova” sunt piese care aduc în atenţie două localităţi din apropierea municipiului Reşiţa.

Remus Bistrița

Discul este probabil din anii ’70 şi conţine piese precum „Doina de la Marga”, „Brîul petroşnenilor”, „Măzărica de la Fieru”, „Brîul din Dalboşeţ” sau „Joc de doi de la Obreja”.

Tiberiu Ceia

S-a născut în anul 1940 la Timişoara. A debutat în muzică, în orașul de pe Bega, în anul 1967, pe scena Operei din Timişoara. Mai târziu, cântă cu Ansamblul Doina Oltului sub îndrumarea lui Gheorghe Stan, apoi în duet cu Ion Dolănescu.

Renunţă la meseria de profesor de limba și literatura română în 1978 şi are numeroase colaborări cu majoritatea orchestrelor din ţară. Cele mai mari realizări sunt turneele pe care le-a întreprins în America şi Australia.

A fost director de şcoală, director de ansamblu artistic, redactor şef şi apoi director la Studioul TVR Timişoara. A lucrat 17 ani la TVR Timişoara în postura de realizator al emisiunii „Cântecul de acasă”.

Discurile datează probabil din anii ’70. Între cântecele imprimate, „Mă dusei la Vărădie”, „Fata bănăţeană”, „Eu mi-s Pavel din Banat” şi „Mândra mea-i orăviţană”, amintesc de oamenii ce aparțin unora dintre cele mai frumoase locuri din Banat şi de graiul lor.

Ana Munteanu

S-a născut în anul 1951 în localitatea Buchin, judeţul Caraş-Severin.

Beneficiind de ajutorul familiei Ana Munteanu s-a dedicat de mică folclorului, debutând ca solistă vocală, cu Orchestra de Muzică Populară a Casei de Cultură din Caransebeş, în anul 1964.

În 1966 este angajată ca solistă profesionistă la Orchestra de Stat „Doina Banatului” din Caransebeş, iar după un an şi jumătate la Ansamblul Sârb din Timişoara, în această perioadă, participând în anul 1969 la Festivalul Naţional ,,Maria Tănase” de la Craiova, unde a obţinut marele premiu.

A fost botezată „Privighetoarea Banatului” ca urmare a editării primului disc la Electrecord, cu doina care a consacrat-o: „Trandafir cu creanga-n apă”.

A avut numeroase înregistrări la Radio şi emisiuni la TVR, având cu aceste instituţii multiple colaborări. A cântat pe scene din Germania, Olanda, Turcia, Austria, Norvegia şi Iugoslavia. După 1990 a trăit o vreme peste hotare, unde a cântat pentru comunităţile de români.

A efectuat multe turnee în ţară, obţinând succese pe scenele de la Timişoara, Arad, Sibiu, Cluj, Oradea, Craiova, Deva, Hunedoara, Alba Iulia, Bucureşti, Drobeta Turnu-Severin, Orşova, Băile Herculane şi Caransebeş.

Ana Munteanu s-a remarcat prin sinceritatea şi autenticitatea cântecelor sale, inspirate de dorul nestăpânit de plaiurile Buchinului şi Caransebeşului.

Discul este probabil din anii ’70.

Iosif Ciocloda

S-a născut în anul 1937 în localitatea Borlovenii Vechi, comuna Prigor, judeţul Caraş-Severin.

Debutează în anul 1962 cu Orchestra Casei de Cultură a Sindicatelor din Reșița. Are mai multe apariţii la Radio şi TVR.

Discul este probabil din anii ’70 şi conţine piesa „Rosmarin bănăţenesc”.

Iovi Dionisie

Discul este probabil editat prin anii ’70, iar printre piese, găsim „Mîndră-i fata din Banat”, „Mîndruţă din Timişoara” şi „Mîndruliţă din Lugoj”.

Discul „Recontre avec la Roumanie – Banat: trésors folkloriques” îi reuneşte pe Ana Munteanu, Efta Botoca, Remus Bistriţa, Achim Nica şi fraţii Vincu, alături de Orchestra de Muzică Populară din Caransebeş.

Discul „Recontre avec la Roumanie – Caransebeş: trésors folkloriques” îi reuneşte pe Petrică Vasile, Iosif Cocoş, Mariana Drăghicescu, Stanciu Tiţă, Ion Bălan, Valeria Colojoară, Viorel Bălan şi Florea Sandu, alături de Orchestra „Doina Banatului” din Caransebeş.

***

Imaginile sunt scanate după discurile din arhiva personală.

Textul poate conține inexactități, sursele de informare, din nefericire, fiind limitate.

2 comentarii

  1. Multumim pentru articol si pentru ca ne ati reamintit de artisti din Banat pe care pe nedrept I-am uitat. O mica rugaminte daca este posibil sa incercam sa evitem expresia „trecut in nefinta” expresie folosita de regimul communist ateu! Multumesc!

  2. Vă mulţumesc pentru aprecieri.
    Nu putem renunţa la o parte a limbii române (fie şi infinitezimală) doar pentru că a fost uzitată de regimul comunist. Comuniştii au trecut, limba română merge înainte. Reverberaţiile comuniste ale unor cuvinte, expresii se vor estompa într-un final.
    Cu stimă,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s