Surse de informare

Această listă este într-o continuă completare, în măsura în care apar noi surse de informare:

Albert, Carmen, (2003), Documentele Institutului Social Banat-Crişana, Vol. I, Editura Mirton, Timişoara.

Andrei, N., (2013), Almăjana, în „Revista Almăjana”, nr. 47-48, ianuarie-iunie, Cercul Literar-Artistic al Liceului Teoretic “Eftimie Murgu” şi  Centrul Zonal de Învăţământ Bozovici.

Azap, G., (1995), Vreo carte: curriculum vitae, Editura Marineasa, Timişoara.

Badea, L., Iordan, I., Bugă, D., (coord.), (1987), Geografia României, Vol. 3: Carpaţii româneşti şi Depresiunea Transilvaniei, Editura Academiei Române, Bucureşti.

Balintoni, G. P., Dumitrescu, G., Hillinger, N., Olaru, M., (1978), Contribuţii la repertoriul arborilor ocrotiţi din judeţul Caraş-Severin, în „Caiete Banatica”, Vol. VII, Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Báthory, L., (1973), Evoluţia industriei miniere din Banat între anii 1919-1929,în „Banatica”, Vol. II, Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Bădescu, B., Balaş, C., Morac, I., Balea, O., Suru, M., Heinz, I., (1998), Arealele protejate din judeţul Caraş-Severin, Asociaţia Speologică Exploratorii, Reşiţa.

Băloiu, V., (1980), Amenajarea bazinelor hidrografice şi a cursurilor de apă, Editura Ceres, Bucureşti.

Bălteanu, D., (2007), Herculane – arc peste timp: 1896-2006, turism şi istorie la Băile Herculane, Editura Info, Craiova.

Bărcăcilă, Al., (1932), Băile Herculane în Epoca romană şi în credinţele populare de azi: cu 20 de figuri, Tipografia „Cultura”, Bucureşti.

Bellu, P., (1978), Fericita jale a Cumbriei, Editura Facla, Timișoara.

Birou, V., (1962), Drumuri şi popasuri bănăţene, Editura pentru Literatură, Bucureşti.

Birou, V., (1982), Oameni şi locuri din Căraş, Editura Facla, Timişoara.

Bizerea, M., (1971),Caraş-Severin – ghid turistic, Consiliul Popular al judeţului Caraş-Severin, Oficiul Judeţean de Turism, Reşiţa.

Bleahu, M., Decu, V., Negrea, Şt., (1976), Peşteri din România, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

Blidariu, D., (2011), Bozovici, în „Almăjana”, nr. 3-4, Cercul Literar-Artistic al Liceului Teoretic “Eftimie Murgu” şi Centrul Zonal de Învăţământ, Bozovici.

Bogdan, V., (1979), Reşiţa, dincolo de cuvinte, Editura Facla, Timişoara.

Boroneanţ, V., (2010), Arheologia peşterilor şi minelor din România, Editura Cimec, Bucureşti.

Bota, I., (2003), Istoria Teatrului Vechi din Oraviţa, Vol. I, Editura Timpul, Reşiţa.

Bota, I., (2006), „Drum de fier, cale bătrână…”, Editura Tim, Reşiţa.

Botoşăneanu, L., Negrea, Şt., (1968), Drumeţind prin Munţii Banatului – călăuză turistică, Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti.

Botoşăneanu, L., Negrea, Şt., (1976), Drumeţind prin Munţii Banatului – ghid turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti.

Bozu, O., Săcărin, C., (1979), O expediţie arheologică în Valea Almăjului. Realizări şi perspective, în „Banatica”, Vol. V,Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Bulza, T., (1979), Lumini bănăţene, Editura Sport-Turism, Bucureşti.

Cărmăzan, I., (1983), Povestiri din Bocşa, Editura Facla, Timişoara.

Chisăliţă, I., Purice, D., (2000), Particularităţi ale unor procese de restaurare ecologică pe haldele de steril nisipos de la Moldova Nouă. Ocrotirea naturii – rezumat, Editura Academiei Române, Bucureşti.

Ciurea, P. P., Falcă, C., (2009), Cărăşeni de neuitat, Vol. I şi II, Editura Eurostampa, Timişoara.

Ciurea, P. P., Falcă, C., (2010), Cărăşeni de neuitat, Vol. III-VIII, Editura Eurostampa, Timişoara.

Ciurea, P. P., Falcă, C., (2011), Cărăşeni de neuitat, Vol. IX, Editura Eurostampa, Timişoara.

Coteanu, I., Seche, Luiza, Seche, M., (coord.), (1998), Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti.

Coteţ, P., (1970), Depresiunea Oraviţa – observaţii geomorfologice, în „Lucrări Ştiinţifice ale Cadrelor Didactice”, Seria Geografie, Vol. II, Universitatea Timişoara.

Creţan, R., (1999), Etnie, confesiune şi comportament electoral în Banat. Studiu geografic (sfârşitul sec. al XIX-lea şi sec. al XX-lea), Universitatea de Vest din Timişoara, Timişoara.

Creţu, C., (2008), Ciclova Montană, Clubul „MittelEuropa”, Oraviţa.

Cristescu, I., (1978), Tezaurul Cernei, Editura Sport-Turism, Bucureşti.

Decei, P., (1981), Lacuri de munte – drumeţie şi pescuit, Editura Sport – Turism, Bucureşti.

Doclin, O., (1989), Cu gândul la metaforă, Editura Eminescu, Bucureşti.

Feneşan, C., Gräf, R., Zaberca, V. M., Popa, I., (2000), Din istoria cărbunelui – Anina 200, Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Feneşan, C., Vollman V., (1977), Informaţii privind mineritul şi metalurgia de la Sasca în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în „Banatica”, Vol. IV,Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Frăţilă, V., Goicu, Viorica, Sufleţel, Rodica, (1984), Dicţionarul toponimic al Banatului, Vol. I, IV, V şi VI, Universitatea din Timişoara, Centrul de Ştiinţe Sociale, Timişoara.

Frumosu, I., (1974), Pământ, oameni şi flori, Consiliul pentru Cultură şi Educaţie Socialistă al judeţului Caraş-Severin, Centrul de Îndrumare a a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă, Reşiţa.

Ginzkey, A., (1926), Schiţă despre massivul bănăţean, în „Banatul”, nr. 4, pag. 42-44

Giurma, I., (2005), Viituri şi măsuri de apărare, Editura „Gh. Asachi”, Iaşi.

Gogâltan, I., (1980), Băile Herculane, Editura Sport-Turism, Bucureşti.

Goicu, Viorica, Sufleţel, Rodica, (1985), Dicţionarul toponimic al Banatului, Vol. II şi III, Universitatea din Timişoara, Centrul de Ştiinţe Sociale, Timişoara.

Gräf, R., (1985), Amenajări hidrotehnice din judeţul Caraş-Severin în secolele XVIII-XX, în „Banatica”, Vol. VIII, Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Grădinariu, E., Stoia-Udrea, I., (1936), Ghidul Banatului, Editura Revistei Vrerea, Timişoara.

Grigore, M., (1989), Defileuri, chei şi văi de tip canion în România, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

Grigore, M., (1990), Munţii Semenic, Editura Sport-Turism, Bucureşti.

Griselini, F., (1984), Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei, Editura Facla, Timişoara.

Ianovici, V., Mihăilescu, V., Badea, L., (coord.), (1969), Geografia Văii Dunării Româneşti, Editura Academiei Române, Bucureşti.

Ielenicz, M., Comănescu, Laura, Mihai, B., Nedelea, Al., Oprea, R., Pătru, Ileana, (1999), Dicţionar de geografie fizică, Editura Corint, Bucureşti.

Iliescu, E., (1957), Pe Valea Cernei – peste Retezat, la Herculane: itinerar turistic, Editura Tineretului, Bucureşti.

Ioniţă, V., (1972), Glosar toponimic: Caraş-Severin, Casa Corpului Didactic a judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Ioniţă, V., (1982), Nume de locuri din Banat, Editura Facla, Timişoara.

Iosipescu, Silvia, (1977), Aşezările omeneşti din Depresiunea Almăjului. Consideraţii etno-geografice, în „Studii şi comunicări de Etnografie-Istorie”, Vol. II, Muzeul Judeţean de Etnografie şi Istorie Locală, Caransebeş.

Izverniceanu, D., (1935), Oltenii din Banat – bufenii sau ţăranii şi originea lor, Editura Librăria Românească, Lipova.

Jompan, D., (2003), Coruri şi fanfare din Banat – Caraş-Severin, Editura Mirton, Timişoara.

Jurjica, T., (coord.), (1981), Caraş-Severin – monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti.

Jurma, G., Petrica, V., (2000), Istorie şi artă bisericească: biserici din Protopopiatul Ortodox Român Reşiţa, Editura Timpul, Reşiţa.

Jurma, G., Ţigla, E. J., coord., (2009), Reşiţa: viziuni, Editura „Banatul Montan”, Reşiţa.

Károlyi, D., (1973), Contribuţii la istoria construcţiilor de căi ferate în banat (1856-1914), în „Banatica”, Vol. II, Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Lăpăduşi, V., (culeg.), (1970), Cântece îndrăgite, Consiliul Securităţii Statului, Direcţia Personal şi Învăţământ.

Leonte, M., (2010), Armonii majore – versuri şi scrieri trăite, Editura Neutrino, Reşiţa.

Lotreanu, I., (1935), Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara.

Man, T. E., Sabău, N. C., Cîmpan, Gabriela, Bodog, Marinela, (2010), Hidroamelioraţii, Vol. 1, Editura Aprilia Print, Timişoara.

Mehedinţi, S., (1908), Ţările locuite de români, Atelierele I.V. Socecu, Bucureşti.

Meilă, M., (2008), Caraşul, Editura Tim, Reşiţa.

Meilă, M., (2009), Cerna, Editura Tim, Reşiţa.

Mircioane, M., (2009), O piesă tragi-comică în 3 acte: Iovan Iorgovan, în „Semenicul”, nr. 1, Reşiţa.

Mohan, Gh., Ardelean, A., Georgescu, M., (1993), Rezervaţii şi monumente ale naturii din România, Editura Scaiul, Bucureşti.

Moldovan, S. S., (1938), Oraviţa de altădată şi teatrul cel mai vechiu din România, Tipografia Felix Weiss, Oraviţa.

Moldovan, S. S., (1933), Judeţul Caraş şi oraşul Oraviţa: scurtă monografie istorică, Tipografia Iosif Kaden, Oraviţa.

Mosoroceanu, C. L., (2010), Steierdorf-Anina. Minerul, într-al sorţii joc!, Editura Quatro Print, Timişoara.

Mureşianu, I. B., (1976), Mănăstiri din Banat, Editura Mitropoliei Banatului, Timişoara.

Mutihac, V., (1959), Studii geologice în partea mediană a zonei Reşiţa-Moldova Nouă, Editura Academiei Române, Bucureşti.

Neagu, V., (2008), Impactul exploatărilor miniere de la Moldova Nouă asupra calităţii mediului, Editura Eurobit, Timişoara.

Neagu, V., (2010), The mining fields from Moldova Nouă and their influence on soil quality, Bul. Inst. Polit. Iaşi, t. LVI (LX), fasc. 4, p. 45-54, Iaşi.

Neagu, V., (2011), Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa – ghid turistic, Editura Tim, Reşiţa.

Neagu, V., (2013), Trasee turistice prin Reşiţa şi împrejurimi, volum nepublicat.

Neagu, V., (2014), Ghidul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, Editura Hoffman, Caracal.

Neagu, V., (2014), Trasee turistice prin Reşiţa şi împrejurimi, Editura Hoffman, Caracal.

Neagu, V., Crăciunescu, C., (2010), A geographical –historical study on the Nera Gorges-Beuşniţa National Park: special analyses on population and settlements, in Review of Historical Geography and Toponomastics, Vol. V, no. 9-10, pp. 33-44, Timişoara.

Negrea, Şt., Negrea, Alexandrina, (1996), Din Defileul Dunării în Cheile Nerei – itinerare în Munţii Almăjului şi Locvei, Editura Timpul, Reşiţa.

Negrea, Şt., Negrea, Alexandrina, (2002), Ad Aquas Herculi Sacras – o carte despre Băile Herculane şi bazinul Cernei însoţită de 35 de itinerare, Editura Timpul, Reşiţa.

Negrea, Şt., Negrea, Alexandrina, (2004), Din Cheile Caraşului pe Semenic – itinerare în Munţii Aninei, Dognecei şi Semenicului, Editura Timpul, Reşiţa.

Oallde, P., (1973), Flori de pe Căraş – culegere de folclor literar, Comitetul pentru Cultură şi Educaţie Socialistă al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Oancea, E., P., (1970), Anotimpuri, Comitetul pentru Cultură şi Artă al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Oarcea, Z., (1965), Valea Cernei, Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, Bucureşti.

Oarcea, Z., (1970), Munţii Semenicului şi Aninei, Editura Stadion, Bucureşti.

Olaru, M., (1983), Istoricul turismului bănăţean, în „Banatica”, Vol. VII, Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Olaru, M., (1996), Munţii Banatului – resursele turistice naturale şi antropice, Editura Hestia, Timişoara.

Orghidan, T., Negrea, Şt., Racoviţă, Gh., Lascu, C., (1984), Peşteri din România, Editura Sport-Turism, Bucureşti.

Păsărică, I., (1936), Monografia Uzinelor de Fier şi Domeniilor din Reşiţa şi frumuseţea naturală a împrejurimilor, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală, Bucureşti.

Păsărică, I., (1936), Frumuseţile naturale ale Banatului cu localităţile climatice-balneare şi cataractele Dunării, Imprimeria Centrală. Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Bucureşti.

Perianu, Gh. D., (1996), Istoria uzinelor din Reşiţa – 1771-1996, Editura Timpul, Reşiţa.

Perianu, G. D., (2000), Istoria locomotivelor şi a căilor ferate din banatul Montan, Editura Timpul, Reşiţa.

Petrovszky, R., (1973), Contribuţii la repertoriul arheologic al localităţilor judeţului Caraş-Severin, din paleolitic până în secolul al V-lea î.e.n. (I), în „Banatica”, Vol. II, Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Petrovszky, R., (1977),Contribuţii la repertoriul arheologic al localităţilor judeţului Caraş-Severin, din paleolitic până în secolul al V-lea î.e.n. (III), în „Banatica”, Vol. IV,Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Petrulian, N., (1973), Zăcăminte de minerale utile, Editura Tehnică, Bucureşti.

Pistolea, V., (1982), Cîteva consideraţii asupra cîntecului lui Mantu, în “Studii şi comunicări de Etnografie-Istorie”, Vol. IV, Muzeul Judeţean de Etnografie şi Istorie Locală, Caransebeş

Pop, P. Gr., (2006), Carpaţii şi Subcarpaţii României, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

Popoviciu, Al., (1872), Băile lui Ercule sau scaldele de la Meedia, Editura Albina, Pesta.

Rogozea, P., (1987), Cercetări arheologice în endocarstul din sud-vestul României, în „Banatica”, Vol. IX,Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Roşu, Al., (1980), Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Ruja, Gh., (1977), Exploatările miniere ale societăţii Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa (U.D.R.), 1920-1928, în „Banatica”, Vol. IV,Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Rusu, G. P., (1979), Balada Iovan Iorgovan – variante, delimitări, în Studii şi comunicări de Etnografie-Istorie, Vol. III, Muzeul Judeţean de Etnografie şi Istorie Locală, Caransebeş.

Savin, C., (1996), Dicţionar ştiinţific poliglot pentru domeniile: hidrologie, gospodărirea apelor, meteorologie, protecţia mediului şi discipline conexe-complementare, Editura Tipored, Bucureşti.

Sârbu, N., (2001), La Paradisul mineral Gruescu, Editura Timpul, Reşiţa.

Sencu, V., (1978), Munţii Aninei – ghid turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti.

Sencu, V., (1983), Plaiuri din Banat: Caraş-Severin, Editura Sport-Turism, Bucureşti.

Sencu, V., Băcănaru, I., (1976), Judeţul Caraş-Severin, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti.

Simionescu, I., (1983), Fauna României, Editura Albatros, Bucureşti.

Sîrcu, I., (1971), Geografia fizică a Republicii Socialiste România, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Smeu, L., (1977), Contribuţii la istoria Almăjului, Editura Litera, Bucureşti.

Stănilă, I., (1986), Valea Caraşului – districtul Ilidia, sec. XIV-XVII: pagini din trecutul unui colţ de ţară, Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al Judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Stănilă, I., (1987), Ilidia – una dintre cele mai vechi localităţi bănăţene atestată documentar: monografie, Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al Judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Sufleţel, Rodica, (1982), Toponimia din zona Munţilor Cernei. Teză de doctorat, Universitatea din Timişoara, Facultatea de Filologie, Timişoara.

Şerban, Gabriela, (2013), Tata Oancea – 40 de ani de la moarte, în „Nedeia”, nr. 1, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, Reşiţa.

Ţigla, E. J., (1998), Alexander Tietz şi Banatul Montan, Editura Timpul, Reşiţa.

Ţintă, A., (1972), Colonizările habsburgice în Banat, 1716-1740, Editura Facla, Timişoara.

Ţunea, Ana-Floarea, (2013), Legenda Cascadei Bigăr, în „Nedeia”, nr. 2,Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, Reşiţa.

Uzum, I., Ţeicu, D., (1981), Cercetările arheologice de la Ciclova Română (judeţul Caraş-Severin), în „Banatica”, Vol. VI, Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Văran, I., (2003), Monografia protopopiatului ortodox român Oraviţa, Editura Marineasa, Timişoara.

Vlahuţă, A., (1982), România pitorească, Editura Sport-Turism.

Wollman, V., (1971), Dezvoltarea tehnicii miniere din Munţii Cărăşeni în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în „Banatica”, Vol. I, Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Wollman, V., (1979), Mineritul în Banat la mijlocul veacului al XVIII-lea oglindit într-un album-cartografic, în „Banatica”, Vol. V,Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa.

Zaberca, V. M., Popa, I., (1979), Despre unele catastrofe miniere din Banat,în „Studii şi comunicări de Etnografie-Istorie”, Vol. III, Muzeul Judeţean de Etnografie şi Istorie Locală, Caransebeş.

*** (1962), Harta topografică a Republicii Socialiste România – 1:25000, Ministerul Apărării Naţionale al Republicii Socialiste România – Direcţia Topografică Militară.

*** (1968), Harta geologică a Republicii Socialiste România, 31- Reşiţa, 1:200000, Comitetul De Stat al Geologiei, Institutul Geologic, Bucureşti.

*** (1972), România – harta geologică, 1:50000, 139c Moldova Nouă, Institutul Geologic.

*** (1975), Harta topografică a Republicii Socialiste România – 1:25000, Ministerul Apărării Naţionale al Republicii Socialiste România – Direcţia Topografică Militară.

*** (1985), Atlas geografic – Republica Socialistă România, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

*** (1992), Atlasul cadastrului apelor din România, Ministerul Mediului, Aquaproiect S.A., Bucureşti.

*** (1996), Harta topografică a Republicii Socialiste România – 1:100.000, Ministerul Apărării Naţionale al Republicii Socialiste România – Direcţia Topografică Militară.

*** (2003-2011), Raport privind starea mediului pe judeţul Caraş-Severin, Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, Reşiţa.

*** (2008), Planul de Management al Parcului Natural Porţile de Fier.

http://apmcs.anpm.ro/

http://ro.wikipedia.org/

http://semenic.exploratorii.ro/

http://semndecarte.metarsis.ro/

http://uniuneascriitorilortm.ro/

http://www.banaterra.eu/

http://banatica.ro/

http://www.caon.ro/

http://www.cheilenerei-beusnita.ro/

http://www.crestinortodox.ro/

http://www.edrc.ro/

https://istoriabanatului.wordpress.com/

http://www.luceafarul.net/

http://www.pnportiledefier.ro/

http://www.portiledefier.ro/

http://www.pnscc.ro/

http://www.ramna.ro/

www.romanialibera.ro/

www.valcea-turism.ro/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s