Cărbunari

Situată la cca. 580 m altit., localitatea Cărbunari (824 de loc. fără satul aparţinător Ştinăpari) a fost atestată documentar în anul 1775, fiind întemeiată de muncitorii olteni care preparau cărbunele (mangalul) pentru instalaţiile industriale de la Sasca Montană.

Fig. 1 – Satul Cărbunari văzut de la intrare

În anul 1789 localitatea apare în actele administraţiei austriece cu denumirea Kohldorf („satul cărbunelui”).

Denumirea localităţii provine de la substantivul „cărbunar” (persoană care produce sau vinde cărbuni) şi reflectă ocupaţia principală a locuitorilor în trecut: prepararea cărbunilor pentru topitoriile de la Sasca Montană.

În apropierea satului (Poiana Boişte) au fost identificate urme ale unui drum roman (care lega zona minieră Sasca de Almăj) şi ale unei construcţii romane (evident cu poziţie strategică).

În centrul satului este localizată Biserica Ortodoxă Pogorârea Sfântului Duh, ridicată în perioada 1810-1835. Întregul lăcaş de cult a fost restaurat în perioada 1992-1995.

Fig. 2 – Biserica Ortodoxă Pogorârea Sfântului Duh

Amintim în încheiere că, în sat funcţionează Centrul de Ecologie şi Promovarea Turismului, realizat în cadrul Programului de Vecinatate România-Serbia 2004-2006 al Uniunii Europene – proiect având ca scop dezvoltarea turismului transfrontalier.

Fig. 3 – Centrul de Ecologie şi Promovarea Turismului

Prin localizarea sa geografică deosebită, localitatea Cărbunari permite accesul spre Lacul Dracului din Cheile Nerei şi spre Cheile şi Cascada Şuşarei.